De ziua Regalităţii, un regal muzical

Poate mai mult ca oricând, Ziua regalităţii a fost marcată anul acesta prin numeroase evenimente publice, fie că a fost vorba despre emisiuni tv în avalanşă, fie prin concerte sau conferiri de titluri şi Ordine.

Considerat punct culminant al seriei de manifestări, concertul derulat la sala Radio, în prezenţa principesei Margareta, s-a deschis, firesc, prin intonarea Imnului regal scris, cândva, de Hübsch, ascultat de public în picioare şi aplaudat îndelung, de altfel bine cântat de Orchestra Naţională sub bagheta lui Cristian Badea, abordând apoi Dublul de Brahms, partitură ce a beneficiat de solişti speciali, violonista Mihaela Martin şi soţul său, violoncelistul Frans Helmerson. Făcând abstracţie de câteva uşoare „scăpări” sau incertitudini, lucrarea a sunat excelent, deşi, cel puţin surprinzător, dirijorul a stat cu spatele la solişti, concentrându-se vizibil asupra ansamblului, mizând probabil pe experienţa celor doi muzicieni care, pe lângă faptul că şi-au pus în valoare performanţa tehnică şi eleganţa frazării, sunetul cald şi învăluitor, au demonstrat încă o dată o coordonare impecabilă, reuşind, pe cont propriu, şi relaţionarea cu orchestra care, la rândul său, s-a aflat într-o zi fastă. În partea a doua am ascultat cu reală plăcere Simfonia IX „Din Lumea Nouă” de Dvorak, apreciind şi de această dată omogenitatea şi densitatea orchestrei, intervenţiile solistice de mare calitate, planurile expresive pregnant conturate, cu suprafeţe lirice şi izbucniri în apoteoză, precizia intrărilor în jocurile complexe (în special la suflători) şi implicarea instrumentiştilor în dorinţa clară de a evolua la cote valorice demne de un ansamblu care se respectă, într-o seară aparte. Dirijorul a condus cu gesturi ferme, ample şi incisive, destul de departe de respiraţia romantică specifică celor două lucrări, dar am avut impresia că orchestra a ţinut să demonstreze „ce poate” şi… „că poate”, indiferent cine se află la pupitru. Şi chiar a dovedit din plin că, atunci când orgoliul sau ambiţia determină mobilizarea la întregul potenţial, evoluează aşa cum ar trebui să se petreacă la fiecare concert de stagiune. Pentru că, în fond, şi acela a fost inclus în categoria respectivă, melomanii şi invitaţii ovaţionând minute în şir, încântaţi să regăsească Orchestra Naţională la cote maxime – sper să recidiveze…
 

În pauză s-a lansat vesiunea în limba engleză a volumului-album At Your Service at all Times... (În slujba voastră, în toate timpurile), cuprinzând  mesaje radio şi interviuri înregistrate acordate de Regele Mihai în perioada 1989-2011, realizate de Mariana Conovici şi Denise Theodoru (traducerea Alistair Blyth), incluse şi pe două CD-uri ce însoţesc această a doua versiune, care urmează celei în limba română, publicată de Editura „Casa Radio”. În prezenţa principesei Margareta şi a preşedintelui Emil Constantinescu, au rostit câteva cuvinte şi Ovidiu Miculescu, preşedinte-director general al Societăţii Române de Radiodifuziune şi principele Radu şi, firesc, redactorul albumului. 
 

A doua zi, la Palatul Elisabeta, instituţia a primit Ordinul regal „Nihil Sine Deo”, acordată „pentru performanţele de nivel înalt care aduc un aport important în domeniul social, ştiinţific, educaţional, cultural, spiritual, economic, politic sau militar”, încununând astfel activitatea Radioului care, anul acesta, împlineşte 85 de ani. 

 

(13 mai 2013)