„Atlasul geografic și statistic al României”, întocmit de Dimitrie Papazoglu, exponatul lunii martie

Muzeul Naţional de Istorie a României are plăcerea să prezinte publicului „Atlasul geografic și statistic al României”, întocmit de Dimitrie Papazoglu, în cadrul proiectului Exponatul lunii. Vernisajul micro-expoziţiei va avea loc vineri, 22 martie, începând cu ora 12.00, la sediul muzeului din Calea Victoriei nr.12.

 

Exponatul lunii martie 2013 este un obiect de o valoare istorică și documentară deosebită: „Atlasul geografic și statistic al României”, întocmit de Dimitrie Papazoglu.

 

Dimitrie Papazoglu, născut în Bucureşti la 28 Martie 1811, „fiul unui comersant de clasa I şi boier de neam din oraşul Slatina”, a slujit vreme de 25 de ani în armata munteană, fiind implicat în diferite acțiuni militare, inclusiv în timpul Revoluţiei de la 1848 sau în stingerea marelui incendiu din Bucureşti din martie 1847.

 

După ce a ieșit la pensie și-a dedicat viața preocupărilor artistice și științifice: a desenat și publicat tablouri istorice, chipurile domnitorilor, vederi ale monumentelor vechi ale ţării. Tot el a publicat prima hartă a Principatelor Române Unite.

 

Papazoglu s-a ocupat şi de arheologie. A fost comisar al Ministerului Instrucţiunii alături de Alexandru Odobescu, Cezar Bolliac şi Alexandru Pantelimon și a organizat un muzeu în care a expus descoperirile sale. El inspectează 60 de mănăstiri, din diferite judeţe, catalogând obiectele preţioase şi de artă identificate aici, desenând, copiind inscripţii, pe care le-a publicat, în bună parte, cu propriile mijloace.

 

În anul 1864 Dimitrie Papazoglu a publicat „Atlasul geografic și statistic al României”, care cuprindea hărți detaliate ale celor 32 de districte ale României, precum și numeroase informații statistice, deosebit de interesante și de valoroase pentru istoria modernă a țării noastre. Hărțile, pline de detalii, prezentau: drumurile naţionale și cele locale, limitele plășilor, numărul familiilor fiecărei comune, mănăstirile, liniile telegrafice, oficiile poștale, pichetele de grăniceri dunărene și cele de munte, punctele de trecere peste graniță, locurile unde au avut loc bătălii, punctele arheologice. De asemenea, fiecare hartă avea o statistică, care cuprindea numărul: orașelor districtului, comunelor, ocoalelor sau plășilor, stațiilor de telegraf și a celor poștale, pichetelor, mănăstirilor, pogoanelor (cultivate și necultivate), proprietarilor, arendașilor precum și populația districtului respectiv. Pe hartă sunt marcate: legenda, scara, stema districtului, numele editorului și gravorului, dar și personalitatea căreia îi era dedicată harta respectivă.

 

Papazoglu a început realizarea „Atlasului geografic și statistic al României” în anul 1863, plecând de la ideea că toate cancelariile autorităților urbane și rurale, toate școlile orașelor și comunelor, toate detașamentele militare să aibă harta țării, nu numai pe cea generală (pe care o publicase în anul 1859) dar și pe cea a districtului în care se aflau.  Cele 32 de hărți s-au tipărit în câte 500 de exemplare. Fiecarui district i-au fost repartizate câte 400 de exemplare; s-au oprit câte 100 de exemplare care au fost unite în cadrul atlasului de față. Prin urmare, valoarea acestuia este cu atât mai mare cu cât nu s-a realizat decât un număr foarte mic de exemplare.

 

Papazoglu a fost preocupat în mod deosebit şi de istoria Bucureştilor, cea mai cunoscută operă a sa rămânând „Istoria fondării oraşului Bucureşti, capitala României”, volum publicat în 1891.

 

Maiorul Pappasoglu a încetat din viaţă în anul 1892 și a fost înmormântat la mănăstirea Cernica de lângă Bucureşti.

 

Micro-expoziţia este deschisă în perioada 22 martie – 10 aprilie 2013 şi poate fi vizitată de miercuri până duminică, între orele 9.00 – 17.00.