„Ordinul Unirii“ – Exponatul lunii ianuarie la MNIR

COMUNICAT DE PRESĂ

Continuând seria micro-expoziţiilor din cadrul proiectului “Exponatul lunii”, Muzeul Naţional de Istorie a României expune, cu ocazia celebrării Unirii Principatelor Române înfăptuită de domnitorul Alexandru Ioan Cuza la 24 ianuarie 1859, o piesă de excepţie –“Ordinul Unirii în grad de Ofiţer” alături de proiectul “Ordinul Unirii în grad de Cavaler”.

Vernisajul micro-expoziţiei va avea loc vineri, 24 ianuarie a.c., începând cu ora 13.00, la sediul muzeului din Calea Victoriei nr.12.

Încă din 1859 Alexandru Ioan Cuza se gândea să creeze un Ordin naţional românesc, având ca model „Legiunea de Onoare” instituită în Franţa de către Napolen I. Reprezentantul Principatelor Unite la Paris, Vasile Alecsandri, profitând de bunele relaţii diplomatice pe care le aveau Principatele cu Imperiul Francez, a cerut permisiunea lui Napoleon al III-lea, ca oficialii francezi să poată fi recompensaţi şi să poată purta viitorul ordin românesc. Propunerea a fost acceptată de împărat care, pe moment, nu a realizat că, potrivit normelor de drept internaţional, Principatele Unite nu puteau institui un sistem onorific, deoarece se aflau sub suzeranitate otomană. Revenind în ţară Alecsandri a propus crearea Ordinului „Jerbei de Aur ”, care urma să-i recompenseze pe românii şi pe străinii care aduseseră servicii Principatelor Unite. Comisia Centrală a schimbat numele Ordinului în „Ordinul Crucea Unirii” sau pe scurt „Ordinul Unirii”.

Întâmpinând opoziţia categorică a Imperiului Otoman, cât şi pe aceea a Imperiului Austriac – care vedeau în această întreprindere un semn clar de afirmare a suveranităţii – pentru a nu pune în pericol dubla alegere a lui Cuza, proiectul a fost amânat atunci. În anul 1864, domnitorul i-a cerut reprezentantului român la Paris să ia legătura cu o cunoscută casă de bijuterii, în vederea realizării decoraţiilor. Casa Krétly din Paris a prezentat un model acceptat imediat de către domnitor şi, pe baza acordului său, s-a efectuat o comandă pentru cele 1000 de exemplare ale Ordinului. Modelul propus de Casa Krétly era o cruce repetată, emailată albastru – formă care, la acea dată, era foarte rar utilizată în faleristică. Neputând institui şi acorda Ordinul din cauza statutului ţării de stat vasal al Imperiului Otoman, domnitorul l-a acordat, cu titlu personal, doar câtorva apropiaţi.

Acest Ordin a servit drept model pentru prima distincție oficială acordată de statul independent român, Ordinul naţional „Steaua României”. Acesta se numără printre puținele distincții (alături de Crucea „Meritul Sanitar”, de Ordinele „Meritul Cultural” și „Meritul Agricol”), care se vor regăsi, cu o formă diferită, în sistemele onorifice românești de după anii 1948 și 1989.

Micro-expoziţia va fi deschisă la Muzeul Naţional de Istorie a României în perioada 24 ianuarie – 15 februarie 2014 şi poate fi vizitată de miercuri până duminică între orele 9.00 – 17.00.