„Prospectiuni figurale“ - Marius Burhan la Galeria Veroniki Art

Prospecţiuni figurale

Prin pictură, Marius Burhan pune întrebări despre spaţiu, despre relaţia mereu deschisă dezbaterii dintre spaţiul experienţei trăite, cu constrângerile şi manifestările sale, şi spaţiul experienţei estetice, construit pe baza unor coduri ale conceptualizării, stabilite prin speculaţie intelectuală şi informaţie perceptivă, sau prin dictat subiectiv susţinut de fondul perceptiv sau de o grilă conceptuală profundă.
Exerciţiile sale pleacă de la conştiinţa că istoria artei europene premoderne, moderne şi postmoderne a propus mai multe teorii asupra condiţiei spaţiului secund, transferat din concretul qvadridimensional al realităţii imediate în realitatea construită a artei, şi, în mod special, în/pe suprafaţa plană a picturii. Unele strategii sunt  angajate în virtuozitatea mimetică, în manevrele iluzionismului care sintetizează aportul unei geometrii complexe, propunând prin punctele şi liniile de fugă şi tehnica ecranelor succesive o arhitectură pe care şi obiectele şi containerul lor spaţial se definesc formal şi, pe de altă parte, al compoziţiei cromatice, operând prin complexitatea de interrelaţii între luminile de context, direcţionate sau difuze, proiectate pe obiecte sau irizate de ele, şi umbre dependente de sursele luminoase şi de calitatea texturală şi cromatică a obiectelor, proiectate, purtate, ţesând o reţea subtilă, senzuală de reliefuri şi de presiuni în spaţiul imaginii.

Altă direcţie urmăreşte tocmai eludarea iluzionnismului, şi, definitoriu programului modernist, suprafaţa îşi reimpune condiţia, iar formele se organizează (fie că apelează sau nu la figură) pe această suprafaţă, revendicându-şi autonomia faţă de o realitate model.

Marius Burhan se confruntă cu această contradictorie moştenire – reducţio-nismul  formal modernist, cu apogeul în abstracţionism – căruia i s-a substituit recurentul mimetism mai amprentat de expresiomism sau mai rece, odată cu reverberaţiile în pictură ale noilor realisme, care fie revin la tehnicile tradiţionale de reprezentare, fie apelează la tehnicile fotografice, fie părăsesc declarat suprafaţa pentru o tridimensionalitate ambiguă de obiect sau ambient. Seria „Prospecţiuni figurale” abordează nucleul problematic al spaţializării independente faţă de iluzionism, a relaţionării figurilor coerent definite formal şi cromatic şi a cadrelor geometrice la rândul lor ferme, pe suprafaţa ce permite sugestia profunzimii ca multiplicare de planuri, între care evoluează figurile, sugerând evenimente, deci temporalitate condensată. Este un mod de a determina să coopereze formele abstracte şi morfologiile figurative, depăşind recurenta lor intoleranţă reciprocă, şi să impună conceptual prezenţa spaţiului, raţional, ordonat, controlat geometric şi dinamic.

Prezente cu toată densitatea lor de sugestii şi semnificaţii secunde, cu narativitatea lor condensată, figurile nu dezvoltă totuşi un discurs autonom, care să substituie aventurii constructive, picturale, a unei suprafeţe pe punctul de a genera obiecte tridimensionale şi disoluţii informale dincolo de rigiditatea geometrică, prin suplimente fabulatorii. Această explicită concentrare asupra picturii şi exigenţelor sale determină şi selecţia formatului pânzelor, pe un canon compoziţional foarte dificil de echilibrat, cel al dreptunghiurilor cu baza foarte îngustă faţă de înălţime, compoziţiile trebuind să satisfacă exigenţele unei verticalităţi imperative.

Beneficiul unor astfel de experimente de organizare compoziţională, determinate de interogări asupra picturii adresate picturii înseşi şi soluţiilor ei ingenioase, glisând între modelul oglinzii şi cel al structurii din spatele/interiorul formelor, structuri statice sau generative, este dobândirea unei capacităţi de manevrare a oricărei tipologii formale, a oricărei sintaxe pentru a determina nu atât soluţii definitivabile, cât a delimita alte zone de interogare, alte câmpuri problematice şi pentru a susţine traseul ieşirii din plan spre o tridimensionalitate inalienabil aparţinând picturii, delimitată de cu obiectul apropriat din realitatea producţiei tehnice sau altui gen artistic.

Ca şi precedentele sale expoziţii – „Către formă”, „Identităţi formale”, „Între static şi dinamic” – şi „Prospecţiuni figurale” aparţin unui ciclu de explorări de atelier, definitca locul în care provocările adresate artistului angajat în practicarea coerentă şi perspicace a genului/mediumului specific, de evoluţiile artei contemporane sunt nu doar asimilate, ci declanşează nevoia raportării critice, a experimentării şi reformulărilor specifice, generatoare ale unei originalităţi care nu se formulează ca scop, ci este efectul căutărilor, interogărilor şi verificărilor experimentale ale problemelor formulate teoretic.

Alexandra Titu, critic de artă

Marius BURHAN

Născut în 14 noiembrie 1977 la Vîlcele, jud. Olt.

STUDII: 2009, Doctorand la Facultatea de Arte şi Desing, Universitatea de Vest,  Timişoara. 2002 – 2003, Master în cadrul Universităţii de Artă “N. Grigorescu”, Bucureşti, secţia pictură. 1997 – 2002, Academia de Artă “Luceafărul”, licenţă la Universitatea de Artă “Nicolae Grigorescu”, secţia pictură.
Din 2002 membru UAPR şi reprezentant al Biroului de Pictură din Bucureşti, UAPR.

EXPOZIŢII PERSONALE: la Bucureşti: 2011 – “Prospecţiuni figurale”, Galeria Veroniky Art; “Între static şi dinamic”, Galeria Melenia Art; “Identităţi formale”, Galeria Centrul Artelor Vizuale. 2010 – “Secvente de atelier”, Galeria Melenia Art; “Către formă”, Galeria Irecson; “Schiţe”, Teatrul Act. 2007 – “Confluenţe”, Galeria Galateea; “Către EROTIC…”, partea B, Galeria Apollo; “Către EROTIC…”, partea A, Galeria Orizont; Teatrul Act. 2006 – “Între alb şi negru”, Galeria Căminul Artei. 2005 – “Fragmente”, Galeria Senso; “Femeia ca pretext”, Galeria Atelier 35; “Univers dinamic”, Galeria Căminul Artei. 2004 – “Forma ca pretext”, Galeria Atelier 35; “The first”, Galeria Assemblage, Hotel Mariotte. La Craiova: 1996 – Galeria “Cromatic”; 1995 – Liceul de Artă.

EXPOZIŢII DE GRUP (SELECŢIE): 2011 – Salonul Naţional de Artă Contemporană, Râmnicu – Vâlcea; Saloanele Moldovei, Bacău – Chişinău, ediţia XXI; Hotel Novotel, Bucureşti; “Lucrări de vară”, Spazzio Gerra, Reggio Emilia, Italia; “Nud”, Galeriile de Artă, Focşani; “I am”, Embassy of Romania to the US, Washinhgton, DC şi Cleveland Park Neighborhood Library, Washington DC, SUA; “Abstracţionismul, Vocile Materiei: 10 abordări contemporane”, Palatul Mogoşoaia, Bucureşti; “Abstract”, Centrul Artelor Vizuale, Bucureşti; “Fantasme”, Salonul Mic Bucureşti, editia a V-a, Centrul Artelor Vizuale. 2010 – În Bucureşti: Salonul de Iarnă, Muzeul Municipiului Bucureşti - Palatul Suţu; “Tinere talente”, Galeria de Artă Melenia; “Revalorificări contemporane”, ediţia I,  Centru Cultural - Curtea Veche. Bienala de Arte Plastice “Gheorhe Petrascu”,  Muzeul de Istorie, Târgovişte; “Să nu ucizi”, Galeriile Timco, Timişoara;“Abstract'', Galeriile de Artă Focşani; Saloanele Moldovei, Bacău – Chişinău, ediţia XX. 2009  – Bucureşti: “Ipostaze Medievale”, Centrul Cultural - Curtea Veche; “Familia Cuboid”, Galeria Căminul Artei. 2008 – “Secţiuni”, Salonul Mic Bucureşti, Galeria “Căminul Artei”. 2006 – Bucureşti: Salonul Naţional de Artă; Salonul de vară, Galeria Senso; Saloanele Moldovei, Bacău şi Chişinău. 2005 – Târgul de Artă “Gaudeamus”, Romexpo, Bucureşti. 2004 – Bienala de Arte Plastice “Gheorghe Petraşcu”, Târgovişte. 2003 – Bucureşti: Teatru Naţional; “Expoziţie de pictură”, Galeria Hanul cu Tei; 2002 – Bucureşti: Salonul Naţional de Artă, Palatul Parlamentului; 2000 – TIAV, Teatrul Naţional, Bucureşti ; 1999 – Muzeul Naţional de Istorie, etc.

Lucrări în colecţii particulare din România, Israel, Belgia, Franţa, Austria, Canada, Macedonia, Grecia, SUA.