„Viaţa cotidiană la Curtea Regală a României (1914 - 1947)“ - de Ştefania Ciubotaru

Problematica vieţii cotidiene a intrat relativ târziu în atenţia istoricilor români, fapt ce a determinat ca numărul lucrărilor pe această temă să fie extrem de mic.

Lucrarea "Viaţa cotidiană la Curtea Regală a României (1914-1947)" creionează existenţa cotidană a celor trei familii regale (regele Ferdinand I şi regina Maria, regele Carol al II-lea şi regele Mihai I), prezentând modul de constituire al acestoa, relaţiile dintre părinţi şi copii, relaţiile dintre fraţi, ce venituri aveau şi cum îşi cheltuiau aceste venituri, unde şi cum locuiau, cum se îmbrăcau şi ce mâncau, cum îşi petreceau timpul liber printre activităţile oficiale la care trebuiau să participe, care erau relaţiile cu rudele şi persoanele din imediata apropiere şi care a fost starea de sănătate şi bolile de care au suferit membri familiei regale, unele dintre acestea fiindu-le fatale.

Astfel, au fost tratate aspecte legate de familia regală, pe parcursul a 33 de ani, cu bucuriile şi necazurile generate de o căsătorie, un botez, un divorţ sau de o excludere din această familie (principele Carol în 1925 şi principele Nicolae în 1937). Veniturile şi cheltuielile erau impuse de exigenţele apartenenţei la familia domnitoare, dar şi de preocupările personale, în timp ce locuinţele familiei regale au purtat amprenta personalităţii fiecărui rege şi a familiei sale. Un aspect important al vieţii cotidene îl constituie vestimentaţia, Casa Regală trebuind să ţină seama de protocolul tradiţional, dar şi de tendinţele modei. Portul popular era o expresie a preţuirii pe care membrii familiei regale o aveau pentru tradiţia şi istoria românilor. În ceea ce priveşte masa şi alimentaţia, din parcurgerea listelor de meniuri servite la masa regală, se constată preferinţa familiei regale pentru o alimentaţie raţională şi sănătoasă, iar petrecerea timpului liber se derula între dejunuri, dineuri, serate, ceaiuri, recepţii şi participări la expoziţii, reprezentaţii teatrale şi de operă, plimbări, practicarea unor sporturi. Relaţiile pe care familia regală le-a avut cu rudele, prietenii, personalul superior şi inferior al Casei Regale au fost normale şi în limita protocolului impus. Problemele de sănătate, bolile de care au suferit membrii familiei regale relevă faptul că suveranii sufereau ca orice om, doar că moartea avea o altă însemnătate şi alte urmări decât într-o familie obişnuită.

Cartea de faţă prezintă o imagine concretă şi extrem de amplă a vieţii cotidiene a unei familii, care dincolo de orice dispute politice şi abordări subiective a condus România timp de mai mult de trei decenii. Istoria acestei ţări - cu succesele şi înfrângerile ei, cu momentele de glorie şi de disperare - a avut în fruntea ei o Casă Regală care şi-a adus contribuţia la evoluţia României în prima jumătate a secolului al XX-lea.