5 profesii creative acum și acum 100 de ani

Octombrie 2017

Proiectul „Profesii creative: atunci și acum”, un proiect marca Formare Culturală, promovează în mediul online cinci profesii creative, din perspectiva istorică și a provocărilor prezentului, ambele raportate la specificul spațiului românesc. Proiectul, început în iulie 2017, constă în 10 interviuri video cu profesioniști români din domeniul cultural și materiale de cercetare care prezintă profesiile acestora din perspectivă istorică, toate disponibile online.

Proiectul se adresează în special tinerilor din România care aspiră să lucreze sau sunt practicieni aflați la început de drum în industriile culturale și creative. Nucleul proiectului este reprezentat de 10 materiale video cu profesioniști din 5 domenii creative: arhitectură, curatoriat, fotografie, management cultural și regie. Materialele video sunt însoțite de materiale-text bazate pe cercetarea dezvoltării profesiilor respective acum o sută de ani la începuturile României moderne.

În debutul secolului XX, în spațiul românesc își derulau activitatea primele femei arhitect (Virginia Haret, Henrieta Delavrancea) și tot atunci fotografia era susținută de lucrările unor exponenți ai minorităților naționale (unguri, germani, evrei). Înaintea primului război mondial, odată cu dezvoltarea primelor companii de teatru și cu aprofundarea studiul dramaturgiei, apar și noile profesii de regizor de teatru și de film. De-a lungul unei perioade de 100 de ani, aceste profesii creative au avut un parcurs distinct, iar proiectul de față urmărește momentul lor de debut comparativ cu statutul actual.

Promovarea celor 5 profesii este făcută din punct de vedere istoric și al specificului de astăzi, iar materialele video realizate - interviuri - acoperă atât perspectiva istorică și antropologică, cât și perspectiva prezentului, abordând provocările actuale ale profesiei, calitățile necesare, instrumentele practice de lucru și instrumentele de promovare pentru fiecare în parte.

Fiecărei profesii îi sunt dedicate două materiale video, sub formă de interviuri cu profesioniști din fiecare domeniu. A fost aleasă varianta de două materiale video per profesie, unul cu un expert senior și unul cu un tânăr profesionist. Aceste două perspective aduc informații diferite, punctând nuanțe, oportunități și obstacole ale celor care exercită aceste profesii.

Proiectul „Profesii creative: atunci şi acum” răspunde unor nevoi pe care echipa programului Formare Culturală le-a identificat în spaţiul cultural actual din România, în urma experienţei şi a comunicării directe cu reţeaua profesională de peste 600 foşti cursanţi şi cu cele peste 7650 de persoane interesate de noutăţile din domeniile culturale şi creative.

Interviurile video și articolele care prezintă profesiile din perspectivă istorică se pot fi consultate integral pe: http://formareculturala.ro/profesii-creative/

Interviurile sunt structurate pe domenii:

Arhitectură
Vlad Eftenie, arhitect și lector doctor https://youtu.be/03i3_hDlDNM
Tamina Lolev, arhitectă https://youtu.be/-g3uheU7KNU

Curatoriat
Cosmin Nasui, curator și cercetător https://youtu.be/lqRkGi7LB_U
Raluca Băloiu, curatoare https://youtu.be/-Y-MmOVtD6Y

Fotografie
Iosif Kiraly, artist vizual, fotograf și profesor https://youtu.be/ax9ySulC52o
Miluță Flueraș, fotograf https://youtu.be/kX9SxWikfHw

Management cultural
Andreea Grecu, expert cultural https://youtu.be/dSZ-Id5vqRs
Jean-Lorin Sterian, manager cultural https://youtu.be/_KAOf4YMbzw

Regie
Theodor-Cristian Popescu, regizor și profesor https://youtu.be/OIZTvukekDU
Leta Popescu, regizoare și manager cultural https://youtu.be/WcRsp5WtfUI

Parteneri: Modernism.ro, The Institute, Asociația Bucureștiul Meu Drag, Muzeul Municipiului București, NOD Makerspace, Arhiva Națională de Filme, Muzeul Universității de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu”

Proiect cultural co-finanţat de Administraţia Fondului Cultural Naţional. Proiectul nu reprezintă în mod necesar poziţia Administrației Fondului Cultural Național. AFCN nu este responsabilă de conținutul proiectului sau de modul în care rezultatele proiectului pot fi folosite. Acestea sunt în întregime responsabilitatea beneficiarului finanțării.