BAROCHINERIA - recital extraordinar la Ateneul Roman

In 30 octombrie 2012, stagiunea de marti seara de la Ateneul Roman programeaza un recital extraordinar de muzica baroca pentru vioara si chitara. Protagonisti: Natalia Colotelo Pancec si Maxim Belciug, cu un program de barochinerii semnate de Francesco Maria Veracini, Arcangelo Corelli, Gottfried Finger, Johann Sebastian Bach, Pietro Locatelli si Antonio Vivaldi. Un adevarat regal care promite, prin prospetimea formulei instrumentale, un spectacol al barocului eliberat de rigori dogmatice, trecut in cheia sprintara a simtitii nascute, iar nu facute.

Concertul are loc la Sala Mica a Ateneului Roman, marti 30 octombrie 2012, si incepe la ora 19.00. Biletele se gasesc la casa de bilete a Ateneului Roman.
..................................................................

PROGRAM:
Francesco Maria Veracini
Largo din Sonata op. 2, nr. 6
Arcangelo Corelli
Sonata op. 5, nr. 8
Gottfried Finger
Sonata
Johann Sebastian Bach
Adagio din Cantata BWV 156
Pietro Locatelli
Sonata
Antonio Vivaldi
Sonata

..................................................................

Natalia Colotelo Pancec este membra in cadrul partidei de vioara I in orchestra simfonica si de camera a Filarmonicii George Enescu din Bucuresti si a sustinut numeroase concerte ca membru al orchestrei sau in calitate de solist pe scene din tara sau din strainatate.

Maxim Belciug este - asa cum aprecia Virgil Oprina intr-o recenzie publicata in 2009 - ”un nume cunoscut in lumea speciala a chitarei autohtone. Neobosit, implicat in multe proiecte fie ca solist, fie alaturi de alti artisti – instrumentisti sau cantareti – dintre care multi ii datoreaza afirmarea, domnia-sa a reusit cu discretie sa-si cladeasca de-a lungul anilor o solida reputatie de promotor al unui tip de act artistic bazat pe sinceritate si altruism. indragostit nu doar de chitara, ci mai ales de frumusetea muzicii ce poate fi impartasita cu acest instrument”, Maxim Belciug cauta mereu ”acel repertoriu care nu face apel la chitaristica eclatanta ce esueaza nu de putine ori intr-o sterila gimnastica a extremelor, si reuseste un lucru destul de rar intalnit. si anume asumarea cu naturalete a adevaratei conditii de muzician. Adica a acelui om care, coplesit de dragostea pentru muzica si instrumentul caruia s-a dedicat, are ca unic scop al actului sau artistic aducerea catre public a sentimentelor pe care le- a incercat la contactul cu o anumita piesa muzicala. Ascultandu-l, ai senzatia ca e un om care iti vorbeste despre lucruri pe care le-ai trait si tu candva, dar le-ai uitat.”

http://www.youtube.com/watch?v=-V-W5zR0I6M