Concerte de Zilele Muzeului Taranului

Pe tot parcursul Zilelor Muzeului taranului va invitam la concerte, in curtea interioara:

Nicolaie Pitis si Casandra Maria Hausi. Concert de muzica din Maramures

17 septembrie, ora 20.00, curtea interioara
(Lansarea CD-ului Doina, la ora 18.30, Carturesti MTR)

Nicolae Piţiş din Târgu Lăpuş, fost agricultor, s-a făcut cioban şi s-a retras în munte în anii colectivizării, ca „să scape de comunişti”. Aici, în mijlocul oilor şi al câinilor, şi-a petrecut tinereţea cu trâmbita şi fluierele lui. Cobora în sat doar când iernau oile sau când era poftit la vreo nuntă. La bătrâneţe, s-a aşezat în casa pe care şi-a construit-o departe de ceilalţi gospodari. Acum are mai mult timp să-şi facă demodatele lui cântări. Pentru valoarea sa excepțională, în anul 2012, lui Nicolae Pițiș i s-a decernat titlul de Tezaur Uman Viu.

Casandra Maria Hauşi este una dintre puținele tinere cântărețe care își propun să ducă mai departe pretențioasa și dificila cântare a horelor cu noduri maramureșene. Luni, 17 septembrie 2012, de la ora 18.30, la Cărturești MȚR, Casandra Maria Hauşi va lansa albumul Doina, în prezența lui Ioan Marchiș, Constantin Arvinte și Gavril Țărmure. Spectatorii o vor putea auzi în concert cântând unele dintre cele mai frumoase doine moroșenești de pe acest CD.

Taraful Gorjului

Marți, 18 septembrie, ora 20.00

Cu două excepţii, muzicienii din această seară cunoscuţi de acum sub numele de Taraful Gorjului – muzicieni pe care i-am ales şi reunit anul trecut, împreună cu profesorul Viorel Gârbaciu, directorul Şcolii populare de artă din Târgu Jiu, la capătul mai multor cercetări de teren – provin din satul Pârâu de Pripor, în care majoritatea locuitorilor sunt lăutari romi. În această formulă, ei au susţinut deja câteva concerte la Târgu Jiu şi la Bucureşti (Muzeul Ţăranului), precum şi un concert-triumf la Universität für Musik und darstellende Kunst din Viena (2011). Muzicienii sunt cei mai buni profesionişti ai sărbătorilor populare din satele şi oraşele Olteniei septentrionale. Toţi sunt neamuri – fraţi, veri, unchi, nepoţi sau cumetri – şi au cântat deseori împreună, în diferite formule. Astăzi, ei vor prezenta un program în cursul căruia fiecare va avea prilejul să-şi etaleze abilităţile în calitate de solist vocal sau instrumentist. Piesele din repertoriul grupului sunt doinele, sârbele şi horele gorjeneşti - cele care au străbătut întregul secol XX şi care se pregătesc acum să traverseze secolul XXI, în condiţii neprielnice pentru toate muzicile tradiţionale ale lumii.

1. Două sârbe de la Bîlteni

2. Doină: Nu ştiu, dealul s-a lungit

3. Suită de sârbe: Trei în lume nu se poate, Ici i dealu’, ici i via, Sui mândruţă-n deal la peri

4. Sârba de la Pârâu şi sârba În pădure la Stroieşti

5. Doină: Doamne, Dumnezeu ceresc

6. Două sârbe : De-ar şti omul ce e viaţa şi Doamne sfinte şi-un părinte

7. Cântec epic: Gogin de la Buduhala (fragment)

8. Sârbă : Aoleu fir-aş al dracu’

9. Doină: Jos în vale-n poieniţă

10. Horă: De ce n-ai venit aseară

11. Sârbă: La Tismana-ntr-o grădină

12. Sârbă: Şapte săptămâni din post

Interpreţii:

Din Pârâu de Pripor: Florian Enoiu (vioară), Mărgălina Cidoiu (voce), Gabi Enoiu (voce), Adrian Pobirci (chitară), Constantin Argint (contrabas)

Din Tismana: Cristian Geacu Cătăroiu (vioară, voce)

Din Bîlteni: Nicolae Bîlteanu (vioară)

Scripcarii din Bicaz

19 septembrie, ora 20.00, curtea interioara

Comunele Bicaz Chei, Dămuc şi Bicazul Ardelean se răsfaţă, într-un peisaj montan de basm, în marginea apuseană a judeţului Neamţ. În vremile mai vechi, cele trei erau legate administrativ de Transilvania. Ambiguitatea poziţiei geo-politice explică în parte şi ambiguitatea muzicii lor rurale. În sărbătorile săteşti, aici se cântă şi se joacă după Polca (joc moldovenesc), Sârba (joc moldo-vlah cu echivalente în culturile muzicale balcanice), dar şi Învârtita (joc transilvănean). Cu câteva decenii în urmă, în satele în sărbătoare mai răsunau încă De purtat, Ardeleana şi Floricica (dansuri transilvănene).
Pentru nunţile şi petrecerile din regiune sătenii obişnuiau să tocmească una sau două scripci (viori) şi o dobă. Doba este un soi de violoncel pântecos şi neşlefuit, construit de un meşter local. Mânuitorul dobei ciupeşte cu mâna stângă coarda mai subţire, iar cu în mâna dreaptă loveşte, cu un mic ciomag, alte două corzi ceva mai groase. Instrumentul este, după ştiinţa noastră, necunoscut în celelalte ţinuturi româneşti. De vreo opt-zece ani, el este însă pe cale de a fi abandonat: ca pretutindeni, lumea satelor moldo-ardeleneşti se „modernizează” şi îşi diluează identitatea. Taraful timpului prezent este alcătuit din vioară, acordeon, „orgă” (sintetizator) şi solist vocal. El execută, la cerere sau din proprie iniţiativă, jocurile pe care le-am pomenit mai sus şi câteva cântece lirice, nu prea multe. În timpul ceremoniilor nupţiale, muzicanţii mai interpretează, în momente prescrise de tradiţie, şi cântări rituale, printre care Marşul de primire şi Jocul nevestei.
În concertul de astăzi vom asculta împreună trupa lui Simion Boanţă aşa cum suna ea cu doar zece ani în urmă. Şansa este unică: muzica pe care aceasta o produce n-a mai fost auzită până acum de bucureşteni şi, foarte probabil, nu va mai fi auzită niciodată.

Interpreţi:
Simion Boanţă, din satul Ivaneş, comuna Bicaz Chei : scripcă (vioară)
Toader Moga, din comuna Dămuc: scripcă (vioară)
Florin Moldovan, din comuna Dămuc: dobă (un fel de violoncel cu corzi percutate)

Taraful din Soporu de Campie

19 septembrie, ora 20.00, curtea interioara

Trupa lui Şandorică Ciurcui din Soporu de Câmpie (judeţul Cluj)

Şandorică este fiul respectatului ceteraş rom Şandor Ciurcui, vestit cu vreo două decenii în urmă în întreaga Câmpie a Transilvaniei. Pe atunci sătenii îl arvuneau pentru petreceri cu cel puţin un an înainte de evenimente. Cam tot pe atunci Şandor cânta în concertele de la Muzeul Ţăranului, împreună cu cei doi fii, fratele, nepoţii de frate şi Vasile Soporan, cântăreţ român şi bun prieten din satul vecin Frata.

Anii au trecut. Şandor a pierit, iar la puţină vreme s-a stins şi o parte a familiei sale. După o îndelungă şi dezamăgitoare escapadă americană, fiul său cel mare, Şandorică, a revenit însă la Soporu şi s-a hotărât să reconstruiască trupa şi totodată prestigiul tatălui său. El este cel care, alături de Vasile Soporan, de vărul Iuliu Gheţi şi de noul lor coechipier Covaci Babuţ, ne vor delecta astăzi cu cea mai nobilă muzică de pe Câmpie.

Repertoriul trupelor (sau bandelor) de ceteraşi de pe Câmpie include suite de melodii de joc, cântări pastorale (printre care Ciobanul care şi-a pierdut oile), cântări de nuntă, cântece lirice mai vechi (numite hori [sing. hore] sau doine), cântece moderne de joc. Capodoperele muzicale ale regiunii sunt melodiile din categoria numită Româneşte: Româneşte de preumblat, Româneşte de învârtit şi Româneşte de ponturi, piese care se execută în această ordine la începutul petrecerilor cu joc, atunci când dansatorii bărbaţi deambulează lent, îşi aleg partenerele (de preumblat), încep să le rotească (de învârtit), iar apoi execută alături de ele figuri coregrafice tipic masculine, unele din ele de mare virtuozitate (de ponturi).

Conţinutul concret al concertului a fost lăsat la latitudinea interpreţilor: după numeroasele spectacole pe care le-au susţinut împreună, în anii 90, în prestigioase teatre din Franţa şi Elveţia, Şandorică Ciurcui, Vasile Soporan şi Iuliu Gheţi cunosc prea bine uzanţele!

Interpreţii:

Vasile Soporan: glas (hori şi strigături), dans

Şandorică Ciurcui: ceteră (vioară)

Iuliu Gheţi: contră (violă)

Covaci Babuţ: gordon (contrabas)

Concert Maria Raducanu

20 septembrie, ora 21.00, curtea interioara

Concert Raul Kusak – Adrian Naidin Cantice'n Cerc

21 septembrie, ora 21.00, curtea interioara

Concert Trei Parale

23 septembrie, ora 14.30, Casa de piatra Udriste Nasturel din Heresti, Judetul Giurgiu

Primary links

Concerte de Zilele Muzeului Taranului

Stiri Muzee