Conferinţă de presă cu prilejul readucerii în ţară a 49 monede dacice recuperate recent

 

„NOI PIESE ADĂUGATE TEZAURULUI ISTORIC AL ROMÂNIEI”, CONFERINŢĂ DE PRESĂ PRILEJUITĂ DE READUCEREA ÎN ŢARĂ A UNOR MONEDE DACICE DE O VALOARE EXCEPŢIONALĂ, RECENT RECUPERATE DIN STATELE UNITE ALE AMERICII 

 

Ministerul Culturii, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia şi Muzeul Naţional de Istorie a României anunţă organizarea unei conferinţe de presă excepţionale cu prilejul readucerii în ţară a unui lot important dintr-un tezaur monetar dacic, recuperat recent în SUA, ca urmare a cooperării fructuoase cu autorităţile competente americane (Departamentul de Justiţie şi FBI), în cadrul acordurilor bilaterale de asistenţă juridică. Readucerea în ţară a 49 monede de argint (drahme) dacice de tip Koson, reprezintă încununarea cu succes a aproape doi ani de muncă, la care au participat magistraţi de la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia, ofiţeri de poliţie, funcţionari din Ministerul Culturii, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Afacerilor Externe şi experţi de la Muzeul Naţional de Istorie a României, precum şi omologi de ai lor din SUA. 

Conferinţa de presă va avea loc la Muzeul Naţional de Istorie a României, Calea Victoriei nr. 12, sector 3, Bucureşti, în data de 1.07. 2013, orele 1400. La conferinţa de presă vor participa domnul Daniel Barbu – ministrul culturii, domnul Mihail Tiberiu Niţă – procurorul general al României, domnul dr. Augustin Lazăr, – procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia, precum şi domnul dr. Ernest Oberländer-Târnoveanu – directorul general al Muzeului Naţional de Istorie a României. 

Până în prezent s-au desfăşurat şapte operaţiuni de recuperare şi repatriere a brăţărilor de aur dacice (respectiv patru în 2007, una în 2008, una în 2009, una în 2011 şi două în 2012), având ca obiect piese de patrimoniu repatriate prin aplicarea convenţiei UNIDROIT, din Franţa, Elveţia, Germania, Spania, Irlanda şi din Statele Unite ale Americii. Ca urmare a acestor acţiuni au fost readuse în ţară: 13 brăţări dacice regale de aur, cântărind 12,633 kg, două umbo de scuturi de paradă regale dacice din fier, decorate cu reprezentări de animale reale şi fantastice, 233 monede de aur şi argint. Lor li se adaugă alte 142 monede dacice de aur de tip Koson şi trei stateri de aur de tip Lysimachos, emişi în secolele II-I a.C., la Tomis şi Kallatis, un depozit de unelte şi arme de fier, precum şi 73 monede de argint şi bronz, recuperate de autorităţile judiciare române pe teritoriul României, între anii 2009 şi 2013. 

La realizarea expertizelor ştiinţifice ale bunurilor arheologice şi numismatice excepţionale aparţinând patrimoniului cultural naţional al României, recuparate cu sprijinul organelor judiciare româneşti şi străine, au participat o serie specialişti care activează în cadrul Muzeului Naţional de Istorie a României, Institutul Naţional de Fizică Atomică şi Inginerie Nucleară „Horia Hulubei”, Institutul de Istoria Artei şi Arheologie (Cluj-Napoca), Biblioteca Academiei Române, Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie (Constanţa), Institutul de Cercetări Eco-Muzeale (Tulcea), Muzeul Ţării Crişurilor (Oradea). Expertizele s-au realizat şi într-o serie de laboratoare specializate din Franţa, Marea Britanie, Germania, Italia şi Statele Unite ale Americii.

Cele 49 monede din argint dacice recuperate recent sunt drahme emise de regele Koson (cca 44-29 a.C.), unul dintre urmaşii lui Burebista. Dintre acestea, 30 de piese aparţin tipului monetar „clasic”, care reia reprezentările şi legenda de pe staterii de aur ai acestui suveran (varianta cu monogramă), iar celelate 19 drahme de argint, aparţin tipului cu legenda KOSON DROYEIS, scrisă cu caractere greceşti, imitând reprezentările de pe tetradrahmele de tip Macedonia I.

Spre deosebire de staterii de aur ai regelui dac Koson, care sunt atestaţi încă din anul 1520, cele două tipuri de monede de argint ale acestui suveran au rămas necunoscute cercetătorilor până la sfârşitul anului 2004. Ele sunt singurele emisiuni dacice de argint care poartă o legendă scrisă cu caractere greceşti, menţionând numele suveranului emitent. Monedele au fost emise în atelierul monetar de la Sarmizegetusa Regia, în jurul anilor 44-29 a. C. Fapt excepţional, datorită acestor monede, cunoaştem azi mai multe nu numai despre istoria politică, viaţa economică, socială sau arta şi religia Daciei în anii care au urmat dispariţiei lui Burebista, dar şi un nou cuvânt din limba dacică – droueis – a cărui înţeles urmează să fie descifrat de către specialişti. 

Toate aceste monede extrem de rare au fost obţinute, în mod ilicit, de către persoane implicate în activităţi ilegale de detecţii şi săpături în zona Sarmizegethusei Regia, fiind ulterior scoase în mod clandestin din România şi puse în vânzare pe piaţa internaţională numismatică din Europa şi SUA.