Conferinţele de la Muzeul Hărţilor. Geografia antică şi primele atlase europene

Dată: Miercuri, 18 aprilie 2018, ora 18:00
Adresă: Muzeul Național al Hărților și Cărții Vechi, str. Londra nr. 39, București
Acces: pe bază de înscriere, completând formularul de pe site, la pagina dedicată acestei conferințe
Tarif: 8 lei – întreg, 2 lei – studenți și elevi, 4 lei – pensionari

Muzeul Național al Hărților și Cărții Vechi vă invită miercuri, 18 aprilie, ora 18:00, la conferinţa „Tradiţia geografică antică şi receptarea ei în primele atlase europene (secolele XVI - XVII)”, susţinută de istoricul dr. Adrian Dumitru.

Evenimentul face parte din seria „Atlas. Conferinţele MNHCV”, adresată publicului interesat de istorie şi cartografie, care a debutat la finele anului trecut.

Secolele XVI-XVII aduc împreună atât Renaşterea cât şi epoca Marilor Descoperiri Geografice. Dacă prima însemna redescoperirea lumii clasice greco-romane şi a tezaurului ei de cunoştinţe, ultima aduce date noi despre lumi noi, iar aceste două seturi de cunoştinţe au stat la baza primelor atlase geografice. Conferinţa îşi propune să investigheze modul în care primii cartografi - cum ar fi Abraham Ortelius - au utilizat informaţiile preluate de la autorii antici care au avut preocupări geografice (Polybios, Strabon, Claudiu Ptolemeu) pentru a completa acele zone din hărţile lor pentru care nu aveau suficiente date de la exploratorii vremii. În mod special va fi discutat interiorul continentului Asia.

Adrian Dumitru este doctor în istorie veche al Universităţii Paris IV Sorbonne şi al Universităţii Bucureşti. A fost bursier Erasmus (Paris 2003), Bursier al École Française d'Athènes (2004, 2005), al Institutului Francez al Orientului Aproipat (IFPO Damasc, 2006,7), al Fundaţiei Getty (Los Angeles 2007), al Ministerului Educaţiei şi Cercetării (Paris 2008), al Comisiei pentru Arheologie şi Epigrafie (AEK, Munchen, 2011) şi al Fundaţiei Fulbright (Cincinnati, 2014). A publicat mai multe articole despre Bizanţul epocii elenistice şi despre Regatul Seleucid. În prezent este muzeograf la Muzeul Naţional de Geologie şi susţine seminarii de Istorie romană la Facultatea de Istorie a Universiăţii Bucureşti.

Accesul se face pe bază de înscriere, completând formularul de pe site, la pagina dedicată acestei conferințe.

Tarife: 8 lei – întreg, 2 lei – studenți și elevi, 4 lei – pensionari

Muzeul Național al Hărților și Cărții Vechi (MNHCV) este singura instituţie culturală cu acest specific din România și printre puținele din lume. Muzeul deține o colecţie de peste 800 de hărţi vechi şi gravuri ce reprezintă în principal regiunile româneşti dar și țările Europei și alte continente. MNHCV își propune să devină mai mult decât un muzeu, să fie un loc de intersecție al artelor și un centru pentru studierea și reconsiderarea istoriei și a geografiilor lumii, atât de către specialiști cât și de către publicul general.