Decernarea Premiilor revistei CONTEMPORANUL

Muzeul Naţional al Literaturii Române
CONTEMPORANUL
CORECTbooks
Vă invită la decernarea Premiilor revistei
CONTEMPORANUL
Invitaţi:
Nicolae BREBAN, Marian Victor BUCIU, Alex ŞTEFĂNESCU, Răzvan VONCU
Amfitrioni:
Sorin Roşca STĂNESCU, Aura CHRISTI

Evenimentul va avea loc miercuri, 3 noiembrie 2010, ora 17.00 în Rotonda Muzeului Naţional al Literaturii Române (Bd. Dacia nr. 12)
Parteneri: Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional din România, Fundaţia Culturală Ideea Europeană, Asociaţia EuroPress
Parteneri media: Agenţia de Carte, TVR, TVR Cultural, Radio România Cultural, Radio România Actualităţi

VA ASTEPTAM CU DRAGOSTE CA SA NE BUCURAM UNII DE ALTII.
SI SA NE ADUCEM AMINTE INCA O DATA CE INSEAMNA PENTRU NOI TOTI - INCLUSIV PENTRU TRIBUL CONTE REVISTA "CONTEMPORANUL".

Norman Manea: „Reinfiintarea revistei Contemporanul a fost, in 1990, in turmentata tranzitie spre democratie a Romaniei, o BUNA VESTIRE... atat din punct de vedere cultural cat si politic, as zice, pentru echilibrarea atmosferei de isterie resentimentara care bantuia scena publica. Insusi subtitlul IDEEA EUROPEANA semnaliza, cui vroia sa inteleaga, ca privirea trebuie intoarsa de la etnocratia anilor '30, care obseda o parte din public si chiar din elita culturala, spre viitorul european al tarii, in noul mileniu care se apropia.”
Basarab Nicolescu: „Ce loc ii revine in viata mea revistei Contemporanul. Ideea Europeana? Un rol important pentru ca sa pot continua sa cred in Romania, in destinul ei. Contemporanul. Ideea Europeana are clasa, distinctie, eleganta, calitati din ce in ce mai rare in Romania intelectuala de astazi. Iar alianta intre un mare scriitor – Nicolae Breban – si o revista importanta este o formula ideala de eficacitate si persistenta in timp.”

Leo Butnaru: „In primul rand, cred ca revista Contemporanul. Ideea Europeana va fi printre cele care va face fata crizei. Ii urez din tot sufletul aceasta, pentru mine ea ramanand in continuare printre publicatiile de cultura care, de ani si ani, imi mentin interesul atat ca cititor, cat si ca autor. Sunt sigur ca plasmuitorii acestei reviste de acuprindere panromaneasca, inclusiv basarabeana, vor fi si de la criza inainte, precum spuneau anticii, apud vexilia – sub (aceleasi) flamuri: ale literaturii, ale culturii, ale spiritului superior. Sursum corda!”

Calin Caliman: „Contemporanul. Ideea europeana isi are un loc al ei, necesar, in peisajul presei culturale romanesti (nu numai prin traditia ei, ci si prin contributia ei actuala la dezbaterea problematicii literar-artistice, moral-filosofice si stiintifice la ordinea zilei).”
Dam Mircea Cipariu: „Contemporanul este una dintre revistele care trebuie sa intre in memoria afectiva a profesionistilor scrisului din Romania si, esential, pe listele de finantare a „culturii scrise vii”. Cu personalitatea romancierului Nicolae Breban care legitimeaza cultura nationala, Contemporanul ar trebui sa fie peste vremuri, mode si timp!”

Mariana Cris: „Pentru mine revista Contemporanul. Ideea Europeana este lectura mea lunara obligatorie. Am nevoie de gandurile lui Nicolae Balota privind literatura universala, de articolele lui Ion Ianosi, de cronicile Irinei Petras, ale lui Razvan Voncu, de interviurile si eseurile Aurei Christi, de editorialele lui Nicolae Breban. Este un miracol cum puteti, luna de luna, sa-mi aduceti bucuria.”

Lucia Daramus: „Pentru mine este foarte importanta revista Contemporanul, pentru ca in aceasta revista o citesc pe Irina Petras, aici il citesc pe Stefan Borbely, pe profesorul Basarb Nicolescu, pe Aura Christi, pe Nicolae Breban, pe multi altii. Contemporanul este o revista importanta, ea imbinand extrem de armonios trecutul cu prezentul, ceea ce este deja statornicit cu ceea ce e nou, tanar...”

Adriana Teodorescu: „Contemporanul. Ideea Europeana imi ofera senzatia fericita de a putea participa (chiar si citiorul participa, nu-i asa?) la cultura inteleasa in cel mai inalt sens al ei. E o revista care reuseste sa mentina doi poli, cel al recunoasterii si re-interpretarii trecutului literar (si al trecutului ca idee, ca reper), si cel al innoirii, al cautarii de noi forme de exprimare/intelegere literara. Dimpotriva, tensiunea e datatoare de roade. Contemporanul e o revista de mare tinuta, un reper pentru celelalte reviste si o desfatate intelectuala pentru cei care o lectureaza.”

AURA CHRISTI: Tuturor colegilor şi colaboratorilor – le mulţumim. […]

Contemporanul este al lui Nicolae Breban şi al Irinei Petraş, al lui Alex Ştefănescu şi Răzvan Voncu, al lui Ştefan Borbély şi al Constantinei Buleu, al lui Marian Victor Buciu şi Iulian Boldea, al lui Dan Mircea Cipariu şi al Mariei-Ana Tupan, al lui Nicolae Balotă şi Ion Ianoşi, al lui Gheorghe Schwartz, al Irinei Ciobotaru şi Ion Vianu. Contemporanul este al lui Leon Volovici şi Norman Manea, al Adrianei Teodorescu şi Daniel Cristea Enache, al Magdei Ursache, al lui Bogdan Mihai Dascălu şi Anamaria Romiţan, al Doinei Dascălu şi Crişu Dascălu, al Danei Duma, Călin Căliman (Mister Contemporanul), al Luizei Barcan, al lui Marin Radu Mocanu, al lui Moshe Idel şi Victor Frunză, al lui Edward Sava, al lui Liviu Antonesei şi al Nicoletei Dabija, al Anei Blandiana şi al lui Romulus Rusan, al lui Leo Butnaru, al Rodiсăi Grigore, al lui Vasile Andru, Cassian Maria Spiridon, Gabriela Melinescu, Philippe Palini, Liviu Ioan Stoiciu, Mihail Gălăţanu, Gellu Dorian, Lucian Vasiliu, Daniel Corbu, Cristian Bădiliţă, Marius Sala, Eugen Simion, Varujan Vosganian, al corespondenţilor noştri din străinătate: Eugenia Dumitriu (Spania), Irina Boca (Canada), Mircea Gheorghe (Canada), S. Damian (Germania), Lucia Dărămuş (Anglia) etc. etc. Contemporanul este, da-da, în acel „azi etern al spiritului”, şi al scriitorilor care au devenit de mult legendă, mit, scriitori, din operele cărora publicăm cu ritmicitate în paginile revistei: Rilke, Dostoievski, Goethe, Nichita Stănescu, Evtuşenko, Platonov, Durand, Nietzsche, Schopenhauer etc. Contemporanul este, da, şi al meu, şi al Mihaelei David, economistul care a rămas din prietenie şi din admiraţie lângă noi, fără să fie remunerată. Şi al consilierului nostru juridic, Ion Cojocaru, care a dus, pe întinderea unui deceniu, războaie după războaie pentru a-l ţine în viaţă şi pentru a-l apăra, devenind astfel un membru al tribului Conte. Da. Conte este şi al fratelui meu, Andrei Potlog, care a redresat distribuţia revistei şi căruia îi mulţumesc pentru hărnicia şi devotamentul său.

Să ne amintim şi de înaintaşii noştri iluştri. Contemporanul este nu mai puţin al lui Constantin Dobrogeanu Gherea, al cuplului Nădejde, al lui Ion Creangă şi George Bacovia, al lui Iosif Sava şi Nichita Stănescu, al lui Tristan Tzara, al Hortensiei Papadat Bengescu şi al lui G. Călinescu, „divinul critic” care a ţinut în paginile acestei foi de cultură celebra Cronică a optimistului. Contemporanul este, firesc, şi al celor 900 de semnatari ai Apelului pentru salvarea culturii române vii, lansat de Nicolae Breban şi Aura Christi, cărora le mulţumim şi pe această cale pentru formidabila solidaritate.

Vedeţi ce mare familie mare este, în realitate, revista Contemporanul? Tribul Conte. […]

Oboseala, lehamitea, zădărnicia, trădarea, izolarea, singurătatea, guvernele, batjocura faţă de o cultură majoră cum e cea română… trec. Da. Vor trece. Rămân şi vor rămâne, fireşte, cărţile. Revistele. Bruma de lumină – bubuitoare, violentă, copilăroasă – păstrată ca prin minune. Rămân cultul prieteniei, cultul valorii. Rămâne dictatura valorii, dacă vreţi. Şi o atroce dorinţă uimitoare, de neînţeles, de o încăpăţânare crescând, straniu, în intensitate, de a-ţi face datoria aici, la tribul Conte, împreună cu prietenii, împreună cu colegii. Împreună cu Tribul Conte: o Castalie, o mână de oameni superiori, pe care nu vreau să-i dezamăgesc. Nu vrem să-i dezamăgim. Nu numai fiindcă refuz să-i dau dreptate lui Razumihin, care susţinea tembel-pornit că „noi în loc de sânge avem zer”.