Expoziţia “Messiahs” la MODEM, Debrezen, Ungaria, august - decembrie 2009

 

Artişti participanţi:
Magdalena Abakanowicz, Marina Abramovič, Craigie Aitchison, Ámos Imre, Anna Margit, Dieter Appelt, Francis Bacon, Bak Imre, Bálint Endre, Abgar Baltazar, Matthew Barney, Bartusz György, Georg Baselitz, Batthyány Gyula, Berszan Zsolt, Blue Noses, Christian Boltanski, Bortnyik Sándor, August Brömse, Günther Brus, Bukta Imre, Chris Burden, Robert Capa, Marc Chagall, Vaclav Chochola, Csontváry Kosztka Tivadar, Ignacy Czwartos, Ladislav Čarny, Salvador Dali, Wim Delvoye, Derkovits Gyula, Marlene Dumas, Hans Eder, Emil Filla, Adolf Frohner, Eugeniusz Get - Stankiewicz, Douglas Gordon, Johannes Grützke, Gulácsy Lajos, Renato Guttuso, Hajas Tibor, Keith Haring, Jörg Immendorf, Jaschik Álmos, Anton Jaszusch, Jasper Johns, André Kertész, Eva Kmentova, Oskar Kokoschka, Käthe Kollwitz, Marian Konarski, Kondor Béla, Kovács Péter, Lakner László, Sigalit Landau, Daniel Lezama, Sarah Lucas, Theresa Margolles, Juraj Meliš, Molnár C. Pál, Otto Muehl, Edward Munch, Munkácsi Márton, Munkácsy Mihály, Hermann Nitsch, Ország Lili, Evan Penny,
Dimitrie Paciurea, Kalervo Palsa, Evan Penny, Pablo Picasso, Cristi Pogacean,, Antonín Pracházka, L. A. Purigin, Marc Quinn, Alexandru Radvan, Arnulf Rainer, Man Ray, K. N. Redko, Odilon Redon, Reigl Judit, Auguste Rodin, Dieter Roth, Dorota Sadovska, Jan Saudek, Andres Serrano, Cindy Sherman, Rudolf Sikora, Miroslaw Sikorski, Leszek Sobocki, Aleksandr Stankovski, Volker Stelzmann, Frederic Storc, Szalay Lajos, Szervátiusz Tibor, Rudolf Swarzkogler, Alina Szapocznikow, Norbert Tadeusz, Antoni Tapies, Tara (von Neudorf) , Nicolae Tonitza, Tóth Menyhért, Vajda Lajos, Várnai Gyula, Bill Viola, Andy Warhol, Carel Weight, Alfred Wickenburg, Adolf Wölfli, Andrzej Wróblewski

 

Directorul MODEM, Gulyás Gábor, declara în legătură cu expoziţia: “MESSIAHS Omul din vest şi ideea mântuirii în arta vizuală modernă și contemporană"

Expoziţia "Messiahs" nu este o adaptare a vreunei expoziţii star din străinătate, ci este o expoziţie în organizare din ţară - dar cu implicare internaţională. Lucrările se leagă tematic între ei. Tematica expoziţiei este mesianismul şi mântuirea atât în sfera religioasă cât şi în cea profană în cultura vestică. Expoziţia nu doreşte o cronologizare a tematicii şi nici
nu vrea să devină o ilustraţie a unui punct de vedere psihologic, teologic sau istoric. În lucrările de artă moderne şi contemporane doreşte să arate abordări nuanţate, povestiri cathartice într-o nouă ordine de relaţii care este capabil să actualizeze ideea mântuirii şi să facă important în mod existenţial pentru vizitatori. Expoziţia are patru părţi principale -
acestea nu urmează neapărat o linearitate.

Atât explicaţiile de mântuire religioase (în primul rând cele creştine) cât şi cele profane filologice (filosofice, psihologice) pornesc de la problematica morţii. Aceasta este consecinţa căderii în păcat a lui Adam şi Eva, aceasta fiind punctul de plecare al suferinţei metafizice a omului modern. Cea mai importantă motivaţie implicită a omului creator este tot
moartea. Aceasta este tematica părţii Omul mort. De ce poate fi moarte o mântuire, de ce dorim, să fim mântuiţi de moarte? Toate acestea se leagă strâns de tematica corpului uman. Dacă carnea dispare după moarte, în ce formă este posibil - dacă suntem pasibili să o acceptăm - învierea?

Mântuirea poate fi individuală sau comunitară. În primul caz este vorba de mântuirea corpului chiar şi atunci, când aceasta se bazează pe o dorinţă, experienţă transcendentală sau - să folosim o expresie mai anacronistică - sufletească. Ce fel de corp ni s-a dat? Aceasta este titlul acelei părţi, care are ca temă mântuirea individuală, mai concret disciplinarea, oprimarea corporalităţii, apariţia conţinutelor spirituale, în scopul purificării spirituale. În spatele chinuirii, torturării corpului se arată de mai multe ori ideea imitaţio Christi - independent de narativa religioasă.

Teritoriul marcant al mântuirii comunitare se găseşte în ideologii politice, care poartă în ei şi elemente escatologice, şi care în decursul secolului XX. au condus de mai multe ori la traume şi tragedii intratabile. Partea intitulată Promisiunea istoriei ne arată nedreptăţi sociale, insulte ale unor naţiuni, ideologii care promit mântuirea maselor care au suferit
oprimarea economică precum şi lumea liderilor politici ai acestor ideologii (în mare parte dictatori). Lucrările expuse prezintă falşii Mesia ai istoriei moderne vestice, mecanismele controversate, uneori chiar absurde ale supravegherii politice a societăţii.

Partea centrală a expoziţiei poartă titlul Crucea mântuirii. Tematica ei principală este motivul mântuirii creştine, certitudinea în aceasta sau contestarea ei. Fără stereotipuri, ocolind soluţiile semitice, cu lucrări tulburătoare dorim să arătăm tematica cutremurătoare a aducerii jertfei. Tot aici primesc locul şi lucrările care abordează posibilitatea mântuirii
secularizate.”

(Diana Dochia, General Manager ANAID ART GALLERY)