Expoziţia "13 din 24... brăţările dacice regale de aur de la Sarmizegethusa Regia"

(Brad, jud. Hunedoara)

COMUNICAT DE PRESĂ

Bucureşti, 12.08.2011
Muzeul Naţional de Istorie a României împreună cu Primăria Municipiului Brad şi Casa de Cultură a Municipiului Brad (jud. Hunedoara) organizează în perioada 12–15 august 2011 o expoziţie dedicată brăţărilor dacice de aur sustrase ilegal din zona Sarmizegethusei Regia şi recuperate de Statul Român. Evenimentul are loc cu prilejul serbării „Zilelor municipiului Brad”, cele două brăţări putând fi admirate la sediul Casei de Cultură a Municipiului Brad.
Brăţările dacice din aur constituie cele mai importante capodopere ale orfevrăriei acestei populaţii antice, mărturii excepţionale păstrate până în timpurile noastre. Un număr de 13 astfel de piese au fost recuperate, începând cu anul 2007, de Statul Român, după îndelungate şi laborioase investigaţii efectuate de autorităţile judiciare române în colaborare cu cele străine (din Germania, Franţa, SUA şi Elveţia), care au presupus şapte operaţiuni de recuperare şi repatriere a brăţărilor de aur dacice (respectiv patru în 2007, una în 2008, una în 2009 şi una în 2011).
Cuprinzând 12 panouri, expoziţia prezintă date semnificative despre istoria descoperirii şi a recuperării brăţărilor, despre tehnologia şi sursele de materii prime folosite de bijutierii daci pentru producerea acestora, precum şi informaţii despre semnificaţia lor politică şi artistică.
Vernisajul va avea loc astăzi, 12 august 2011, la orele 17.00 în prezenţa primarului Florin Cazacu, a doamnei Bianca Leucian, directorul Casei de Cultură a Municipiului Brad şi a directorului general al Muzeului Naţional de Istorie a României, dr. Ernest Oberländer-Târnoveanu. Directorul muzeului bucureştean va prezenta în Sala Mare a Primăriei Municipului Brad, cu începere de la ora 19.00, conferinţa publică „13 din 24 ... Povestea brăţărilor dacice regale de aur de la zvon la realitate (1999–2011)”.
Realizarea expoziţiei organizate la Brad, vechi centru minier situat în inima „Patrulaterului aurifer al Transilvaniei”, o importantă sursă de metal preţios de-a lungul istoriei, face parte din noua politică a Muzeului Naţional de Istorie a României din Bucureşti de „ieşire în afara incintei”, un demers ce vizează să prezinte publicului din ţară piese foarte importante din colecţiile sale, facilitând astfel un acces cât mai larg al publicului din ţară, şi nu numai, la marile valori ale istoriei şi civilizaţiei româneşti, mărturii păstrate în cel mai important muzeu cu profil istorico-arheologic al ţării. Această viziune muzeografică este agreată şi sprijinită de Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional.
Organizarea unei astfel de expoziţii într-un oraş de provincie a fost posibilă datorită conlucrării foarte eficiente şi profesioniste dintre specialiştii Muzeului Naţional de Istorie a României şi autorităţile locale din municipiul Brad.