Expoziţie personală de pictură şi fotografie Andrei Rosetti, la Galeria Veroniki Art

Bucuria de a privi

Unii dintre noi văd mai mult decât alţii. Mai profund, mai nuanţat, lipsiţi fiind de orice fel de prejudecăţi. Ei percep altfel trecerea timpului, culorile toamnei, ora exactă, surâsul celor dragi sau, pur şi simplu, se simt mereu în epicentrul unei schimbări; al unei provocări. Dar, mai ales, sunt pregătiţi să ia în stăpânire momentul care îi conduce spre lumi mai blânde, solare, mărturisitoare. Ei ştiu să decupeze realitatea folosindu-şi proprii senzori de orientare vizuală, mult mai bine aşezaţi în dreptul lor decât al oamenilor obişnuiţi. Lumea înconjurătoare pare să nu mai aibă pentru ei mistere, nici reguli care să-i stingherească. Şi tot lumea, în general, este pentru ei o nesecată arhivă de întrebări şi răspunsuri ce se vor desluşite; după ce au deprins toate tehnicile îmbogăţirii cu informaţii culturale. Pe care şi le-au însuşit, le-au topit într-o memorie, renăscându-le şi găsind în tot şi în toate surprinzătoare unde armonice de viaţă şi de speranţă. Plămăditoare de drumuri şi destine sunt aceste „bagaje” existenţiale care le conferă capacitatea de a sesiza combinaţiile perfecţiunii, tocmai în detaliile ce ne înconjoară.

Pe scurt, în natură, întregul şi partea sunt într-o corelare intrinsecă. Ne revine nouă să-i descoperim relaţia de împăcare a contrariilor mereu tulburătoare. De-a lungul timpului, complexitatea universului a determinat cercetătorii să-i descifreze tainele, să stabilească formulele care îl guvernează. Încă din antichitate au observat că raportul dintre întreg şi parte este tutelat de ceea ce s-a numit „divina proporţie”. Fie că se manifestă în natură: de la plante la cochilii, de la embrionul uman la galaxii, etc., sau este aplicată de mintea umană în arhitectură: piramidele din Giseh, Parthenonul din Atena, catedralele gotice, etc., sau în arte: de la Phidias la Brâncuşi, de la Leonardo da Vinci la Salvador Dali, „secţiunea de aur” guvernează proporţiile întregului. În matematici: de la Euclid la Pythagora („totul este număr”) trecând prin celebra suită a lui Fibonacci până la calculul probabilităţilor şi fractale, totul explică legile naturii bazate pe extrapolarea proporţiei divine.

De multe ori, însă, „numărul de aur” este enigmatic, iar noi ne pierdem printre întâmplări banale. Dar, atunci când îl descoperim ni se pare atât de evident încât ne miră de ce nu l-am remarcat mai devreme. Adevăratul voiaj al descoperitorului nu este acela de a căuta peisaje noi, ci de a avea ochi noi pentru a le vedea.

Acest preambul mi-a fost inspirat de întâlnirea cu arta lui Andrei Rosetti. Galeria Veroniki Art va găzdui, până la începutul lunii iulie, expoziţia personală de pictură şi fotografie
„Lumea în detaliu”
a pictorului şi fotografului Andrei Rosetti, născut în Deva, la 8 decembrie 1974. Prilej de a ne lăsa conduşi de ochiul lăuntric al artistului care ne dezvăluie traseul decupajelor sale din realitate, din lumea care-l înconjoară, fixate în imagini fotografice şi transpuse, cu multă sensibilitate, în limbajul picturii. Andrei Rosetti este unul dintre cei care văd lumea mai profund, mai nuanţat, fiindcă urmează „mâna lui Dumnezeu”.