FAKE MAPS | HĂRȚI FALSE | FALSCHE KARTEN

Vă invităm la vernisajul expoziției :

Joi, 10 Iunie 2021, de la ora 19.00 la 20.00

realizată în colaborare cu Goethe-Institut București și asociația Dem Creativ.
Expoziția este parte a proiectului mai amplu despre hărți  numit
Grenzenlos | Fără frontiere | Borderless

curatoriată de istoricul de artă Adrian Buga la

Muzeul Național al Hărților și Cărții Vechi
str. Londra nr. 39, sector 1, București

Perioada expoziției: 11 iunie 2021 – 11 iulie 2021
Orar de vizitare: Miercuri - Duminică: 10:00-18:00

Deschis de Noaptea Muzeelor, 12 iunie 2021, orele 14.00 – 23.00

Desfăşurare: Muzeul Național al Hărților și Cărții Vechi,
str. Londra nr. 39, sector 1, București
Preț: gratuit, inclus în biletul de vizitare al expunerii permanente

Fake maps? Hărți false? Sună a paradox – un instrument menit să ne ofere informații precise, ba chiar repere vitale de orientare, întocmit dinadins greșit, falsificat... și, totuși, hărțile țărilor, hărțile orașelor și atlasele sunt în mod regulat distorsionate, falsificate. Perpetuată până în zilele noastre, manipularea hărților este o practică aproape la fel de veche ca istoria cartografiei în sine.
Dependența noastră de hărți, topografice sau maritime, le-a conferit dintotdeauna putere celor care le întocmesc, hărțile reprezentând unelte esențiale în folosul promovării diverselor interese economice, politice sau militare. Practica falsificării hărților și-a atins punctul culminat în perioada Războiului Rece, când, de ambele părți ale Cortinei de fier, hărțile au fost sistematic manipulate, din motive de securitate națională, politice și propagandistice, străzi și clădiri importante fiind camuflate sau pur și simplu șterse de pe hartă.

„Dorim ca investigarea vizuală a acestui episod tragic al istoriei − referindu-mă la planurile apartamentelor prin care oamenii erau urmăriți de către Securitatea din Republica Socialistă România și la falsificarea hărților de către celebrul STASI din Republica Democrată Germană −  să nu impună ca instrument binoclul, care operează magic cu depărtările, ci lupa și, odată cu ea, un cult al apropierii tangibile și al lecturii minuțioase. Omul aflat sub lupa de atunci − prin noi − are dreptul moral de a ne oferi o lupă simbolică, întoarsă acum de fiecare privitor spre documentele celor două instituții.
Dincolo de utilitatea ei prin care ne găsim drumul, harta este Cunoaștere, iar această cunoaștere este egală cu puterea prin care stabilim în chip obiectiv natura, proprietățile unui lucru și relațiile dintre fenomene descoperite. Paradoxal, chiar hărțile și planurile orașelor sunt falsificate, exact cele care trebuie să ne dea imaginea de ansamblu, informațiile clare, direcția și orientarea într-un spațiu necunoscut.”

Adrian Buga