Giovanni Schiavoni şi Niccolò Livaditti doi artişti italieni la Iaşi în Epoca Biedermeier

COMUNICAT DE PRESĂ

Muzeul Naţional de Artă al României vă invită miercuri, 23 aprilie, orele 16.30, la o conferinţă cu tema Giovanni Schiavoni şi Niccolò Livaditti - doi artişti italieni la Iaşi în Epoca Biedermeier la finalul expoziţiei Epoca Biedermeier în Ţările Române 1815-1859. Mariana Vida, curatorul expoziţiei şi specialist al secţiei de Arte Grafice, va prezenta activitatea acestora la Iaşi şi relaţiie lor cu Gheorghe Asachi, unul dintre marii animatori culturali ai vremii. Se vor face referiri la influenţa indirectă a artei din nordul Italiei asupra mişcării artistice locale şi, totodată, la elementele stilului Biedermeier pe care l-au îmbrăţişat ambii artişti.

Accesul este gratuit şi se face prin e-mail la programari@art.museum.ro sau la telefon 021 314 81 19. Expoziţia Epoca Biedermeier în Ţările Române 1815-1859, deschisă la parterul Galeriei Naţionale, poate fi vizitată până pe 27 aprilie 2014.

În plină epocă regulamentară, corespunzătoare afirmării stilisticii Biedermeier în Ţările Române, la Iaşi activează doi artişti italieni: Giovanni Schiavoni (Trieste, 1804 – Veneţia, 1848) şi Niccolò Livaditti (Trieste, 1804 – Iaşi, 1858). Ambii sunt originari din capitala provinciei Friuli-Veneţia Giulia, Trieste, un oraş cosmopolit aflat la încrucişarea culturilor central-europene (italiană, slavă şi germană). Formaţia lor artistică îi diferenţiază, dar îi poartă şi pe meleagurile Moldovei, unde influenţează decisiv arta picturii.
***
Expoziţia cuprinde o selecţie de aproximativ 235 piese de patrimoniu - pictură, grafică (desene, acuarele, gravuri), miniaturi, bijuterii, textile, argintărie şi mobilier - din fondul Muzeului Naţional de Artă al României, dintre care o parte prezentate în premieră absolută.

Stilul Biedermeier este un stil internaţional, burghez, care s-a manifestat cu precădere în Germania, Austria, nordul Italiei şi ţările scandinave, în perioada 1815-1848. Expoziţia reflectă impactul acestui curent european asupra artei româneşti, într-o perioadă în care societatea românească trecea printr-un spectaculos proces de modernizare.

Arta Biedermeier a fost caracterizată în trecut ca fiind simplă, comodă, lipsită de pasiune, un amestec de obiectivitate şi idilism. Istoricii contemporani încearcă astăzi să o prezinte într-o nouă lumină, apreciind interesul acesteia pentru intimism şi scenele de familie, pentru modul în care a coexistat alături de curente precum neoclasicismul sau romantismul.