MAESTRULUI REMUS GEORGESCU, LA MULTI ANI!

REMUS GEORGESCU (n. 23.08.1932), dirijor, compozitor şi pedagog.

S-a format ca muzician sub îndrumarea unor mari maeştri ai şcolii muzicale româneşti şi a urmat studii de specializare în SUA. Activitatea şi-a început-o ca cercetător ştiinţific la Institutul de folclor din Bucureşti, apoi ca şef de orchestră la Teatrul muzical din Constanţa şi la filarmonicile din Sibiu, Oradea, Târgu Mureş, iar din 1968 la cea din Timişoara, unde, timp de mai mulţi ani a fost şi director.

Bagheta dirijorală a avut un rol determinant în afirmarea sa în ţară şi peste hotare: Austria, Anglia, Belgia, Cehia, Danemarca, Franţa, Germania, Grecia, Italia, Iugoslavia, Norvegia, Olanda, Polonia, Rusia, Spania, SUA, Singapore, Suedia, Taiwan, Ungaria, Venezuela etc. Repertoriul său este extrem de bogat, incluzând lucrări din cele mai diverse epoci şi stiluri, de la preclasici, până la cele mai recente creaţii ale secolului nostru. Sub bagheta sa au concertat solişti cu renume mondial ca: Emil Ghilels, Dimitri Başkirov, Daniil Şafran, Annie Fischer, Igor Oistrah, Viktor Tretiakov, Jean Pierre Rampal, Ivry Gitlis, Lola Bobescu, Dan Grigore, Valentin Gheorghiu, Ion Voicu, Silvia Marcovici.

Compoziţia i-a adus însă cele mai mari satisfacţii profesionale. A compus lucrări în mai toate genurile. Din creaţia simfonică se desprind: Passacaglia pentru orchestră (1955), Concertul pentru orchestră de coarde (1965), Simfonia „Cântec în labirint“ (1973), Mica suită de cântece şi dansuri vechi din Banat, subintitulată Suita I almăjană (1977), Suita concertantă pentru flaut, oboi, clarinet, fagot şi orchestră de coarde, subintitulată Suita a II-a almăjană (1984), Suita burlescă (2000), Simfonia „Triade“,

Muzica vocal-simfonică l-a propulsat în elita componisticii româneşti: Balada Amintirile pământului, pentru cor mixt şi orchestră (1959), Baladă pentru recitator, cor de femei şi orchestră (1966), Cântare străbunilor - oratoriu pentru recitatori, solişti, cor mixt şi orchestră mare (1977), pentru care i s-a acordat Premiul Uniunii Compozitorilor şi Muzicologilor şi, o replică a oratoriului cu titlul Suita dacică alcătuită în exclusivitate cu extrase orchestrale, De profundis, oratoriu pentru solist, cor mixt, cor de copii şi orchestră (1993). De amicitia, ciclu de 9 lieduri pentru soprană, mezzosoprană, violoncel şi orchestră. Oratoriul Ecouri pentru bas, cor de femei, bandă magnetică şi orchestră mare (1983) a fost distins cu cel mai important premiu de compoziţie, Premiul „George Enescu“ al Academiei Române. Pentru cor à cappella a compus două volume de piese laice şi religioase, 16 lieduri pentru voce şi pian, dar şi piese în genul muzicii de cameră, dintre care un relief aparte îl au Cvartetul de coarde (1956); Sonata-poem pentru vioară solo compusă in memoriam George Enescu (1957); Suita a II-a pentru pian (Improvizaţie, Interludiu, Toccata – 1963).

Alte distincţii: Premiul criticii muzicale, Premiul pentru Opera omnia. În anul 2008 a primit titlul de „Cetăţean de onoare“ al Municipiului Timişoara, iar în anul 2012, Marele premiu al Uniunii Compozitorilor şi Muzicologilor din România (UCMR) pe anul 2011.

Sursa:

Ioan Tomi, D I C Ţ I O N A R - 123 compozitori, dirijori, muzicologi personalităţi ale culturii muzicale din Banatul istoric,

Filarmonica „Banatul“ Timişoara, 2009