Masă Rotundă: Dinu Pillat – 95

Muzeul Naţional al Literaturii Române (MNLR) organizează o dezbatere despre un scriitor a cărui vocaţie a fost împiedicată să se manifeste plenar: Dinu PILLAT (19 noiembrie 1921 – 6 decembrie 1975).
Întâlnirea se va desfăşura sâmbătă, 19 noiembrie 2016, ora 11.00, la Muzeul Memorial „Liviu şi Fanny Rebreanu” (Bd. Dr. Gheorghe Marinescu 19, sector 5, Bucureşti).
Participă: George ARDELEANU, Carmen BRĂGARU, Barbu CIOCULESCU, Monica PILLAT şi Ioan STANOMIR.
Moderator: Mihaela STANCIU

Parteneri media: Radio România Cultural, RFI, TV City, Observator Cultural, Contemporanul, AgenţiadeCarte.ro, publicația on-line Iqool.

Constantin (Dinu) PILLAT, prozator, editor, critic şi istoric literar.
Părinţii lui sunt poetul Ion Pillat şi pictoriţa Maria Pillat. A urmat cursurile Liceului „Spiru Haret” din Bucureşti (1932-1940). A absolvit Facultatea de Litere şi Filosofie a Universităţii din Bucureşti în 1945. S-a numărat printre asistenţii lui G. Călinescu la Catedra de istoria literaturii române moderne (1945-1947). A obţinut titlul de doctor cu lucrarea Romanul de senzaţie în literatura română din a doua jumătate a secolului al XIX-lea (1947). Şi-a pierdut postul din învăţământul universitar la reorganizarea din 1948, impusă de regimul comunist. După o perioadă inconfortabilă sub multe aspecte, Dinu PILLAT este angajat cercetător la Institutul de Istorie Literară şi Folclor, condus de G. Călinescu (1956-1959). În 1959 este arestat de Securitate şi judecat în procesul cunoscut sub denumirea de „lotul Noica-Pillat”. Printre cei arestaţi s-au numărat: Păstorel Teodoreanu, Vladimir Streinu, N. Steinhardt, Al. Paleologu, Marietta Sadova sau Barbu Slătineanu. I se aduce acuzaţia de „uneltire împotriva ordinii sociale şi înaltă trădare de stat”. Unul dintre principalele „argumente” ale învinuirii este romanul în manuscris Aşteptând ceasul de apoi (definitivat prin 1948). Primeşte o sentinţă de 25 de ani de muncă silnică, dar este eliberat în 1964. S-a întors în cercetatare, la Institutul de Istorie şi Teorie Literară „G. Călinescu”, unde a rămas până în anul decesului. În 2010, dactilograma romanului Aşteptând ceasul de apoi a fost găsită în Arhivele C.N.S.A.S., fiind tipărit în acelaşi an de către Editura Humanitas.

Opere:
1. Romane: Tinereţe ciudată (1943), Moartea cotidiană (1946), Aşteptând ceasul de apoi (2010);
2. Istorie literară: Romanul de senzaţie în literatura română din a doua jumătate a secolului al XIX-lea (1947); Mozaic istorico-lierar. Secolul XX (1969, ed. a 2-a, 1971); Ion Barbu (1969); Dostoievski în conştiinţa literară românească (1976);