Modernitatea românească 1906-1947 expusă la MŢR

Prezentând cel mai mare fond de desene de arhitectură expuse vreodata la noi în ţară în original, proiectul beneficiază de experienţa istoricului de artă şi arhitectură Carmen Popescu (Franţa), comisarul general al expoziţiei, şi este finanţat din timbrul arhitecturii.
 

Expunerea se va baza pe fondurile de desene de arhitectură a trei arhitecti marcanţi ai epocii: Paul Smărăndescu, Henriette Delavrancea-Gibory şi Octav Doicescu.
Celor 137 de lucrări expuse în original li se vor adăuga obiecte de artă decorativă (mobilier, corpuri de iluminat etc.), picturi, fotografii şi filme de epocă ce vor fi proiectate în sala expoziţiei.

Expoziţia îşi propune să surprindă imaginea complexă a alcătuirii modernităţii româneşti şi va pune în evidenţă raportul dintre modern şi tradiţie revelând rolul jucat de cea din urmă cât şi diversitatea accepţiunilor primite de-a lungul perioadei respective în alimentarea şi modelarea modernităţii.
 

În cadrul proiectului, Editura Simetria realizează un volum de texte care acompaniază expoziţia, cu versiuni în română şi engleză, finanţat de asemenea din timbrul arhitecturii.

Pentru realizarea acestui proiect amplu au lucrat timp de peste un an şi jumătate 20 de specialişti în istoria arhitecturii, filmului şi artei, design, fotografie, conservare şi restaurare grafică, management expoziţional.
 

Proiectul a fost posibil cu sprijinul instituţiilor culturale, organizaţiilor şi autorităţilor din România care au împrumutat exponatele originale sau au cesionat drepturi de utilizare a imaginilor şi filmelor: Biblioteca Academiei Române, Biblioteca Naţională a României (deţinătoarea fondului Paul Smărăndescu), Consiliul Naţional al Cinematografiei, DACIN-SARA, Editura Video a Ministerului Culturii şi Patrimoniului Naţional, Muzeul Naţional de Artă al României, Muzeul de Artă din Brăila, Muzeul de Artă Constanţa, Muzeul Municipiului Bucureşti, Uniunea Arhitecţilor din România (deţinătoarea fondului Octav Doicescu).

 

Un merit deosebit îi revine Muzeului Ţăranului Român, de unde provine fondul Henriette Delavrancea-Gibory, care a acceptat să găzduiască expoziţia şi să patroneze, alături de Ordinul Arhitecţilor din România, acest eveniment public.