O retrospectivă a proiectelor expoziţionale ale MNIR în 2012

 

În anul care s-a încheiat, Muzeul Naţional de Istorie a României a organizat expoziţii temporare atât la sediu cât şi în cadrul altor muzee din ţară şi în afara graniţelor şi a iniţiat o serie de proiecte online pe termen lung.

 

Un proiect expoziţional foarte apreciat de public a fost şi continuă să fie Exponatul lunii. Prin acest proiect am încercat să suplinim nu numai situaţia nefirească în care se află, de circa 10 ani, raportul dintre instituţia noastră şi publicul din ţară sau cel străin care ne vizitează, dar şi să prezentăm celor interesaţi viaţa zbuciumată sau istoria secretă a multora dintre cele mai importante piese din muzee, inclusiv ale noastre. Pentru a compensa, fie şi parţial, această stare „de avarie” în care funcţionăm am decis realizarea periodică a unor micro-expoziţii, reunite în cadrul proiectului „Exponatul lunii”. Cu această ocazie am dorit să prezentăm vizitatorilor nu numai piese foarte importante din colecţia noastră, care nu au mai fost accesibile în ultimul deceniu, dar şi alte obiecte muzeale de o valoare excepţională, care nu au mai fost scoase din depozitele noastre sau au fost achiziţionate recent.

 

O expoziţie foarte apreciată de publicul larg, care a făcut parte iniţial din acelaşi proiect – Exponatul lunii –  şi a ajuns să fie cerută de muzee din ţară şi de publicul din afara ţării, a fost Stindardul liturgic al lui Ştefan cel Mare – De la facere la…refacere. Dacă în luna iulie a anului 2011 stindardul era expus în cadrul proiectului „Exponatul lunii” (deci, într-o formulă muzeistică foarte restrânsă), cercetările ulterioare şi rigorile tehnice, impuse de itinerarea peste hotare, au făcut posibilă realizarea, în jurul acestei capodopere a broderiei bizantine târzii, a unei extrem de interesante expoziţii. Stimulaţi de interesul arătat de publicul din România, dar şi din afara graniţelor, pentru această excepţională broderie, Muzeul Naţional de Istorie a României a oferit posibilitatea cât mai multor iubitori de istorie, dar şi de artă de a o admira. Astfel, stindardul a mai fost expus în ţară, în locuri pline de istorie, la muzeele din Ploieşti, Târgovişte, Piatra Neamţ, Iaşi şi acum Bârlad dar şi în Republica Moldova, la Chişinău.

 

Expoziţiile dedicate copilăriei devenite tradiţionale în lunile iunie şi decembrie, cum au fost  Copilaria de altădată, la ţară şi Bing. Magia jucăriilor, s-au bucurat de ecouri în mass media şi implicit, de succes la public. În ultimii ani, Muzeul Naţional de Istorie a României a manifestat o deschidere din ce în ce mare şi constantă spre universul copilăriei, un domeniu cvasi-ignorat de muzeografia românească. Tot ca urmare a unei noi viziuni privind rolului muzeului naţional de istorie, ca loc al memoriei sociale, luate în ansamblu, ne-am aplecat şi asupra unui alt mare domeniu neglijat de muzeele noastre – cel al universului feminin. Interesul pe care l-am manifestat pentru istoria copilăriei în spaţiul românesc se reflectă prin expoziţiile organizate, în parteneriat cu o organizaţie non-guvernamentală - Asociaţiei Muzeul Jucăriilor, dar şi cu instituţii publice specializate, cum ar fi: Muzeul Naţional al Satului “Dimitrie Gusti” (Bucureşti), Muzeul Naţional Secuiesc (Sf. Gheorghe), Complexul Naţional Muzeal ASTRA (Sibiu), Muzeul de Etnografie Braşov, Complexul Muzeal Judeţean Neamţ (Piatra-Neamţ) şi Muzeul Judeţean de Istorie şi Arheologie Prahova (Ploieşti). Astfel, Muzeul Naţional de Istorie a României a putut prezenta, în mai multe ocazii, publicului larg şi specialiştilor o serie de jucării istorice, haine de epocă şi mobilier pentru copii, precum şi fotografii istorice reprezentând copii, fie că era vorba de jucăriile specifice copiilor de la ţară (Copilăria de altădată, la ţară, deschisă în perioada iunie-septembrie 2012), sau ale celor de la oraş (Colecţie de copilării, deschisă în perioada iunie - iulie 2011 şi De la Moş Gerilă la Moş Crăciun, decembrie 2011 - ianuarie 2012).

 

Expoziţia Bing. Magia jucăriilor, realizată în parteneriat cu Asociaţia Colecţionarilor de Jucării Vechi este o expoziţie cu totul deosebită, consacrată jucăriilor produse de compania germană Gebrüder Bing din Nürenberg, o mare firmă, care a deschis un nou capitol în istoria jucăriilor din toate timpurile. Jucăriile companiei Gebrüder Bing/Bing Werke din Nürenberg pe care le prezentăm în parteneriat cu Asociaţia Colecţionarilor de Jucării Vechi din România constituie o adevărată fereastră larg deschisă spre universul emoţionant al copilăriei străbunicilor, bunicilor şi părinţilor noştri, de la sfârşitul secolului al XIX-lea, până la începutul anilor 1930 (când firma a dat faliment). Expoziţia, care încă mai poate fi vizitată până pe 10 februarie 2013, nu ar fi fost posibilă fără generozitatea membrilor Asociaţiei Colecţionarilor de Jucării Vechi din România, care au acceptat să pună la dispoziţia copiilor de la 1 la … 99 ani „comorile” lor, adunate nu cu puţine sacrificii şi muncă de ani de zile. 

 

Proiectele expoziţionale de anvergură realizate în colaborare cu numeroşi parteneri instituţionali din ţară au reprezentat un succes, efortul colectiv fiind răsplătit prin numărul mare de vizitatori. Printre acestea s-au numărat:

 

Basarabia 1812-1947. Oameni, locuri, frontiere a fost o expoziţie deosebită, deschisă în ţară la Bucureşti  în parteneriat cu Institutul Cultural Român şi în Republica Moldova, la Chişinău, Cimişlia, Căuşeni şi Cahul, în parteneriat cu Institutul Cultural Român “Mihai Eminescu” din Chişinău. Prin această expoziţie s-au comemorat două sute de ani de la anexarea jumătăţii estice a vechiului Principat al Moldovei de către Imperiul Rus. La realizarea expoziţiei au colaborat: Ministerul Afacerilor Externe, Arhivele Naţionale ale României, Biblioteca Naţională a României precum şi colecţionarii particulari Valentin Mandache, Mădălin Ghigeanu, Diana Mandache, Lucreţiu Tudoroiu, Cristian Scăiceanu. Expoziţia a strâns nu mai puţin de 21 000 de vizitatori în Republica Moldova.

 

Expoziţia Genio Helvetico - Ceasuri istorice şi cutii muzicale elveţiene din colecţii muzeale româneşti 

Înscrisă în cadrul manifestaţiilor prilejuite de sărbătorirea centenarului stabilirii relaţiilor diplomatice dintre România şi Confederaţia Elveţiană, expoziţia a oferit publicului şi specialiştilor posibilitatea de a cunoaşte un domeniu cu totul special al patrimoniului cultural comun al României şi Elveţiei – cel al ceasurilor şi cutiilor muzicale elveţiene aflate în colecţii muzeale din România. Alături de ceasuri elveţiene şi cutii muzicale din patrimoniul Muzeului Naţional de Istorie a României, vizitatorii vor putea admira piese valoroase şi spectaculoase atât din punct de vedere tehnic, cât şi artistic, de la Muzeul Ceasului „Nicolae Simache” (Muzeul Judeţean de Istorie şi Arheologie Prahova, Ploieşti); Muzeul Naţional de Artă al României, Bucureşti; Muzeul Naţional Peleş, Sinaia; Muzeul Ştiinţei şi Tehnicii „Ştefan Procopiu” (Complexul Muzeal Naţional „Moldova”, Iaşi); Muzeul Naţional al Aviaţiei Române, Bucureşti; Muzeul Municipiului Bucureşti; Muzeul Literaturii Române, Bucureşti; Muzeul Brăilei; Casa Memorială „Panait Istrati” (Muzeul Brăilei); Muzeul Judeţean „Teohari Antonescu”, Giurgiu; Muzeul „Vasile Pârvan”, Bârlad; Muzeul de Istorie şi Arheologie Piatra Neamţ (Complexul Muzeal Judeţean Neamţ); Muzeul Olteniei, Craiova şi Muzeul Judeţean Argeş, Piteşti. Un rol important în realizarea expoziţiei a revenit Ambasadei Confederaţiei Elveţiene, domnul ambasador, Excelenţa Sa Jean-Hubert Lebet, după venirea la Bucureşti, în toamna anului 2011, devenind un eficient suporter al proiectului.

 

O altă expoziţie - 90 de ani de la Încoronarea de la Alba Iulia – a fost realizată în parteneriat cu Muzeul Naţional Peleş, Muzeul Naţional Cotroceni, Institutul Cultural Român „Mihai Eminescu” din Chişinău, Ministerul Afacerilor Externe, Muzeul Naţional al Unirii din Alba Iulia, Casa Memorială „Costin Petrescu”. Prin acest proiect am dorit să readucem în memoria contemporanilor oamenii şi faptele care au făcut istoria acum 90 de ani, cu ocazia acelui eveniment nerepetabil – Încoronarea de la Alba Iulia. Itinerată şi la Alba Iulia, la Muzeul Naţional al Unirii, expoziţia a fost vizitată de peste 6 500 de persoane.

 

De asemenea, prin organizarea unor evenimente cu acces gratuit precum Noaptea Muzeelor în luna mai şi Zilele Bucureştiului în luna septembrie, am atras un număr semnificativ de vizitatori care au revenit ulterior în muzeu. Evenimentul “Descifrând moştenirea dacică” structurat în jurul proiecţiei filmului documentar “Decoding Dacia” care a cuprins şi conferinţa publică “Recuperarea moştenirii dacice  - brăţările regale de aur de la Sarmizegetusa-Regia”, susţinută de Directorul general al Muzeului Naţional de Istorie a României, dr. Ernest Oberländer-Târnoveanu, a atras atenţia specialiştilor dar şi a publicului larg.

 

Lansarea şi prezentarea în cadrul unor evenimente dedicate precum conferinţele de presă, a proiectelor online derulate de MNIR, au atras atenţia publicului. Acestea sunt:

 

În 2012, ne-au trecut pragul 46 000 de vizitatori cărora le mulţumim pe această cale.

 

Vă mulţumim şi dumneavoastră pentru sprijinul pe care ni l-aţi oferit până acum, în ceea ce priveşte popularizarea evenimentelor desfăşurate şi sperăm că ne veţi fi alături în continuare.