Prea-fericiţii din groapa de gunoi

Comunicat de presă

București 8.11.2011

Asociaţia culturală Solitude Project şi artiștii Mihaela Michailov, Farid Fairuz, Katia Pascariu, Tania Cucoreanu și Mădălina Dan vă invită marţi, 15 noiembrie, de la ora 19.00, la Centrul de Introspecţie Vizuală*, unde va avea loc prezentarea filmului Prea-fericiţii din groapa de gunoi, parte a proiectului subRahova – Pata-Rât. Prezentarea va fi urmată de o dezbatere cu tema: Managementul de succes: Biserica Ortodoxă Română şi Statul.

Pe 17 decembrie 2010, 76 de familii (în cea mai mare parte romi) de pe strada Coastei din Cluj-Napoca – o zonă cu un potenţial economic substanţial – au fost mutate în proximitatea gropii de gunoi din Pata-Rât, în 40 de locuinţe construite în 10 module.

La Pata-Rât mai locuiesc în acest moment alte două comunităţi de romi: una dintre ele – Dallas – aflată la câţiva metri de cea mutată în 2010, iar cealaltă – Cantonului fără număr, situată în vecinătatea căii ferate.
Camerele pe care familiile de pe strada Coastei le-au primit la Pata-Rât au o suprafaţă 13-14 mp (într-o cameră ajung să locuiască şi 10 persoane), nu au apă caldă, nu au bucătărie şi au (un modul deţine 4 camere) baie comună.

Pe terenul de pe strada Coastei, de unde au fost mutate cele 76 de familii, urmează să se construiască un campus teologic și alte construcții necesare Bisericii, care vor fi gata până în anul 2014. Primăria Cluj-Napoca a dat acest teren Bisericii Ortodoxe Române şi Facultăţii de Teologie, în schimbul unui alt teren – un parc - deţinut de BOR.

Discriminarea prin marginalizarea şi segregarea unor comunităţi vulnerabile nu este un fenomen accidental, ci devine o constantă a unui comportament de ’’igienizare socială’’ din ce în ce mai des întâlnit in Romania.

La Tărlungeni, sat aflat la 10 km de Braşov, primăria a construit un zid (care a costat 60.000 de euro) între romii din localitate şi comunităţile de români şi maghiari. De asemenea, la Baia-Mare a fost ridicat un zid cu o lungime de 100 de metri in jurul unui cartier de romi, sub pretextul de a-i proteja de traficul de pe şoseaua din apropiere.

În Bucureşti, în iulie 2011, centrul de artă comunitară laBomba, un spațiu de reprezentare socială pentru comunitatea din zona Rahova-Uranus, a fost evacuat, după ce, timp de câţiva ani, diferite proiecte au atras atenţia asupra acestei zone.
Acestea sunt doar câteva exemple dintr-un şir de acte de discriminare etnică, multiplicate din ce în ce mai consistent în România, deşi rapoartele Amnesty International au amendat constant abuzurile statului român.

Noile forme de ghetoizare îşi pun din ce în ce mai mult amprenta pe ’’teritoriile de putere’’ împărţite discreţionar de către autorităţile statului.

După ce în luna mai 2011, Mihaela Michailov și Farid Fairuz au fost martori la procesiunea  de sfințire a pietrei de temelie a viitorului Campus Teologic de pe strada Coastei, în octombrie, toți artiștii implicați în proiect au realizat o serie de interviuri cu cei implicați în cazul Pata-Rât. Aceste interviuri stau la baza filmului Prea-fericiţii din groapa de gunoi și vor constitui un material de lucru pentru viitoare proiecte socio-artistice.

Prezentarea filmului face parte din proiectul subRahova-Pata Rât, un proiect al Asociației culturale Solitude Project, finanțat de Administrația Fondului Cultural Național și realizat în parteneriat cu Centrul Național al Dansului București, Veioaza arte și Asociația Colectiv A.

*Centrul de Introspecție Vizuală este situat pe strada Biserica Enei nr. 16, sector 1, București.