S-a stins din viață tenorul Octavian Naghiu

Aseară a încetat din viață în urma unui stop cardiac tenorul Octavian Naghiu, unul dintre cei mai renumiți artiști lirici ai României. Vocea lui a fascinat și încântat deopotrivă răsunând pe mari  scene lirice precum cea a Metropolitan Opera sau ale Operelor din Zurich, Viena, Paris, Ierusalim, Bucureşti şi nu numai. ,,Otello”, ,,Ducele”, ,,Rodolfo”, ,,Cavaradossi”, ,,Edgardo”, ,,Riccardo” sau ,,Radames” au fost doar cîteva dintre rolurile interpretate de Octavian Naghiu, roluri care i-au adus atât aprecierea publicului cât și a criticilor de specialitate.

Născut pe 15 martie 1933 în satul Rucăr, Octavian Naghiu s-a făcut remarcat încă de mic prin talentul său muzical începând să cânte mai întâi la biserica unde tatăl lui slujea ca preot. După absolvirea liceului, s-a înscris la Consevatorul din București unde l-a cunoscut pe tenorul Ion Pisso, această întîlnire marcându-i cariera. Imediat după terminarea Conservatorului a început colaborarea cu Teatrul de Operetă unde a ocupat postul de prim-contrabasist. Debutul său pe scena teatrului alături de tenorul Ion Dacian s-a bucurat de un mare succes  și, după mai multe apariții impresionante în diverse operete, Octavian Naghiu este invitat să participe la un concurs al Operei din București pe care îl câștigă ajungând astfel coleg de scenă cu mari interpreți precum Petre Ştefănescu Goangă, Mihail Arnăutu, Nicolae Herlea, Dan Iordăchescu, Octav Enigărescu etc.

La Opera din Bucureşti el interpretează cu mare succes roluri din opere binecunoscute compuse de G. Verdi, G.Puccini sau G.Donizetti.

În anul 1965 a fost arestat de către regimul comunist. Doi ani mai târziu a pleacat din țară pentru a cânta pe scenele din Germania, dar și la Opera din Zurich (Elveția).

La doar 33 de ani și-a făcut debutul pe scena Metropolitan Opera, în spectacolul ,, Tosca” de G. Puccini. Au urmat numeroase apariții la Metropolitan Opera, dar și multe invitații pentru a interpreta roluri memorabile la Operele din Zurich, Paris, Ierusalim,  Wiesbaden, Duseldorf, Hanovra, Bremen, Koln, Leipzig, Mainz sau Duisburg.

După anul 1990 a fost invitat să fie colaborator permanent al Comisiei Naţionale a României pentru UNESCO, a cântat  la Bucureşti, Timişoara, Iaşi și a predat lecţii de canto studenţilor de la Academia de Arte din Iaşi. A fost decorat cu medalia jubiliară ,,Mănăstirea Neamţ 1497-1997- aniversare Mondială UNESCO”, a fost distinis cu titlul ,,Doctor Honoris Causa” de către Universitatea de Arte ,,George Enescu” din Iaşi, iar anul trecut a primit Ordinul ,,Meritul Cultural” - în grad de Comandor.

Dumnezeu să-l odinească în pace!