Acasă

Primary links

  • Stiri
  • Arta
  • Fotografie
  • Muzica
  • Muzee
  • Teatru
  • Etnografie
  • Jazz &...
  • Mapamond
  • Fashion
  • Parteneri
  • Links
  • Contact
Acasă
Aniversari
Anticariate, librarii
Arhitectura
Arta
Balet
Burse
Casting
Cluburi, cafenele
Comemorari
Concerte
Concursuri
Conferinte
Cursuri
Dans
Dezbateri
Educatie
Emisiuni
Etnografie
Evenimente
Expoziţii
Fashion
Festivaluri
Film
Finantari
Forum
Foto
General
Institutii culturale
interviu
Istorie, arheologie
Jazz & ...
Lansari de carte
Lansari de disc
Lectură
Licitaţii
Mapamond
Muzee
Muzica
Premiere
Premii
Programe pentru adolescenti
Programe pentru copii
Programe pentru familii
Proiecte
Proiecţii
Publicatii
Seminare
Simpozion
Spectacole
Sport
Tabăra de creaţie
Targuri
Teatru
Turnee
Vernisaje
Workshops

Theodor Pallady la Muzeul Naţional Cotroceni

  • Arta
  • Muzee
  • Expoziţii
  • Vernisaje
 
Muzeul Naţional Cotroceni

Muzeul Naţional Cotroceni în colaborare cu Muzeul de Artă Craiova, organizează joi, 16 septembrie 2010, orele 18.00, în Spaţiile Medievale ale Muzeului Naţional Cotroceni, vernisajul expoziţiei
”Boierul” Pallady în vizită la Muzeul Naţional Cotroceni.

”Boieria” pictorului Theodor Pallady derivă în primul rând din datele sale biografice – fiind fiul lui Iancu Pallady (strămoşii săi pe linie paternă sunt identificabili încă din sec. al XVII-lea la curtea domnitorului moldovean Vasile Lupu) şi al Mariei Cantacuzino (înrudindu-se deci după mamă cu glorioasa spiţă a domnitorilor Şerban Cantacuzino şi Constantin Brâncoveanu).

Theodor Pallady a studiat mai întâi ingineria la Politehnica din Dresda (1887-1889), luând în acelaşi timp lecţii de desen şi pictură cu Erwin Oehme, care recunoscându-i înzestrarea artistică, îl sfătuieşte să plece la Paris. În capitala Franţei lucrează în atelierul lui Jean Arman şi se înscrie la Academia de Arte Frumoase. În 1892 intră în atelierul lui Gustave Moreau, unde îi va avea colegi pe Henri Matisse, cu care a legat o strânsă prietenie, pe Georges Rouault şi pe Albert Marquet. După moartea lui Moreau (1897), lucrează în atelierele lui Aime Morot şi Fernand Cormon, frecventând în acelaşi timp, clasa lui Puvis de Chavannes, de la care preia fineţea desenului şi strălucirea culorilor. În 1904 se întoarce în ţară şi expune la Ateneul Român, la saloanele oficiale. Menţine totodată legătura cu Parisul, unde deschide mai multe expoziţii personale, până în anul 1940. Expune la Bienala de la Veneţia în anii 1924, 1940, 1942.

Cu o formaţie complexă – rigoarea şcolii germane, simbolismul promovat de Moreau, experienţele Art-Nouveaului, prietenia cu Matisse, legăturile cu ceea ce se va numi ”Ecole de Paris”, l-au orientat pe Pallady spre compoziţia clasică, spre ceea ce este durabil, cu adevărat important sub învelişul aparenţelor.

Predilecţia lui Pallady pentru natura moartă denotă dorinţa de a reda într-un tablou un fragment din realitatea universală, în toată poezia şi armonia sa. Criticii de artă i-au revelat spiritul contemplativ, sensibilitatea şi nostalgia, spunând despre el că: „a reuşit ca nimeni altul în pictura românească să îmbine trăsăturile boierului moldav cu cele ale dandy-ului parizian”.

 

În anii comunismului a avut o poziţie rezervată, fiind un susţinător al Uniunii Artiştilor Plastici, dar nefăcând concesii agresivei tendinţe a realismului socialist. Înainte de a se stinge din viaţă (16 august 1956), boierul Pallady s-a văzut ”umilit” de două ori: pictura sa a stârnit admiraţia unui pictor sovietic materialist, iar autorităţile comuniste i-au conferit titlul de Maestru Emerit al Artei.

Colecţia Theodor Pallady care face obiectul expoziţiei de la Muzeul Naţional Cotroceni cuprinde 26 de tablouri, de la începuturile picturii marelui artist (1904 - Paris - "Pod peste Sena", "Podul artelor"), până la ultima parte a creaţiei acestuia ("Casa de la Bucium", "Peisaj din Iaşul de altădată"). Nu lipsesc temele majore ale picturii lui Pallady: compoziţiile cu nuduri din interior şi naturile statice.
 

Prin această expoziţie, organizatorii şi-au propus readucerea în memoria publicului a operei unui pictor care spunea despre sine ”nu sunt modern, sunt din toate timpurile” şi care a fost considerat cel mai intelectual dintre plasticienii români.
Expoziţia va fi deschisă în perioada 16 septembrie 2010 - 16 martie 2011, şi va putea fi vizitată de marţi până duminică, între orele 9.30-17.00
 
Partener: Konica Minolta
Sponsor: Price Waterhouse Cooper

 

 

Parteneri media: Radio România Actualităţi, Radio România Cultural, Radio Bucureşti, Radio France Internaţional, Agenţia Naţională de Presă ”Agerpres”, Onlinegallery.ro, Cronica Română, LiterNet.ro, Căminul, Şapte Seri, România Liberă, Fundaţia Culturală Magazin Istoric, Istorie şi Civilizaţie, Senso TV, Traveller Magazin.
  • Share/Save

Stiri Arta

Elite Art Gallery sprijină tinerii artiști și anunță lansarea...
15 Nov 2023
Elite Art Gallery
Propuneri evenimente ale Uniunii Artistilor Plastici din...
22 Oct 2023
LOST SIGNAL. Intervenții: Miki Velciov la Muzeul Național al...
19 Oct 2023 - 25 Oct 2023
Muzeul Ţăranului Român
Cadourile lui Nicolae Ceaușescu, care au parcurs „Drumul...
27 Sep 2023
Expoziția „Nicolae Grigorescu, pictor al ethosului românesc...
24 Sep 2023
Muzeul Naţional de Artă al României
Recomandări ale Uniunii Artistilor Plastici din Romania - 18...
24 Sep 2023
Ziua cinematografelor la MNAR
22 Sep 2023
Muzeul Naţional de Artă al României
LOST SIGNAL. Recuperări: cazul Eugeniei Mureșan
21 Sep 2023 - 15 Oct 2023
Muzeul Ţăranului Român
Festivalul Classic for Teens revine cu ediția a IV-a, între...
21 Sep 2023 - 28 Sep 2023
Expoziția de pictură „Porțile sufletului” la Artoteca BMB
21 Sep 2023 - 9 Oct 2023
mai multe
 
© 2003 - 2023 Toate drepturile rezervate Caligraf
    • Stiri
    • Arta
    • Fotografie
    • Muzica
    • Muzee
    • Teatru
    • Etnografie
    • Jazz &...
    • Mapamond
    • Fashion
    • Parteneri
    • Links
    • Contact