Un debut de cinci stele: «Moartea linguriței» de Cristina Mărculeț-Petrescu

Grand Hotel Continental și Editura Oscar Print vă invită la un debut de cinci stele, într-un loc bine-meritat pentru un astfel de început de drum, și anume, într-un hotel cu același număr de stele.

Evenimentul se va desfășura La Grand Hotel Continental (Calea Victoriei colț cu strada Ion Câmpineanu), în ziua de joi, 23 mai, orele 19.00, în sala Tonitza (etajul 4).

Parteneri media: Radio România Cultural, onlinegallery.ro, bucurestiivechisinoi.ro, e-antropolog.ro

Volumul «Moartea linguriței» semnat de Cristina Mărculeț-Petrescu și publicat în cadrul colecției Biblioteca fantastică, va fi prezentat de scriitorul George Vrana și Adrian Majuru, coordonatorul colecției.

Ce am descoperit citind această carte…

Despre sensibilitatea reală a ficțiunii

Sufletul fiecăruia dintre noi se poate strecura în povestirile Cristinei Mărculeț. Pentru că sufletul ei povestit este un real refugiu pentru tot ceea ce este ficțiune în sufletul nostru.
Povestirile ei sunt mărtusiriri trăite prin respirări dedublate, ubicuitate a privirii în tot ceea ce este insesizabil în viața noastră, insesizabil care se refugiază în banal sau extraordinar. Depinde de intensitatea contextului și forța hazardului.

Cristina Mărculeț a dobândit forța de a privii în orice direcție sufletească, descrie, vede în clar; ceea ce pentru noi este confuz sau derutant, pentru ea devine concret. Fantezia are puritatea unei camere aerisite de curând iar ficțiunea este buchetul de flori căruia tocmai îi schimbă apa. Îi sunt la îndemână cu o asemenea forță încât, odată intrând printre rândurile lecturii, autorul se risipește, dispare, nu mai are imagine și contur, însă respiră alături de tine, se află în glasul tău, este propria ta retină, substituirea este deplină. Devii
la rândul tău lectură, cuvintele tale continuă ideea prozei iar adesea ultimul cuvânt rămâne ascuns în gândul cititorului. Este premiul lecturii, asemenea unei vieți uitate care prinde contur nou, însuflețire, glas, numai în urma lecturii descoperite.

În proza Cristinei Mărculeț, ficțiunea și realitatea se unesc pentru a oferi răspunsuri simple unor probleme complicate de viață. Aceasta pentru că realitatea este dozată în forța imprevizibilului, care este așa nu pentru că este ascuns vederii ci pentru că vederea profană nu este pregătită să-l vadă acolo, unde ne așteaptă de fapt dintotdeauna.
Ochiul are nevoie de reflexul exercițiului pentru a distinge diferitul și pentru a extrage din banal, detaliul care surprinde, suflul care salvează. Cristina Mărculeț oferă cititorului acest dar, cu fiecare povestire. Ea nu se folosește de instrumentarul tehnic al prozei pentru a-și dovedi prezența în această graniță a vieții, undem realitatea și ficțiunea sunt una și aceeași lume. Povestirile ei sunt relevări ale unor întâmplări care folosesc camuflajul ficțiunii pentru a se strecura adeseori neobservate, persuasiv uneori, în viața noastră. Cristina avertizează asupra acestor detalii. Povestirile ei sunt mărturisiri ale unor astfel de treceri. Pentru asta ai nevoie de forța prevederii, privirea mereu pregătită pentru anticiparea
hazardului. Astfel de lucruri nu se trăiesc pur și simplu. Le simți doar trecerea prin tine. Modulându-ți vocea, stingându-ți privirea, orbindu-ți reflexele.

Cristina Mărculeț cunoaște regulile acestui pământ de mijloc. Si pentru că viața ei de aici este un posibil detaliu care scapă obișnuitului. Puțini o vor înțelege. „Moartea linguriței” este o mărtusirisre despre neînsuflețitele lucruri care hrănesc universuri cu un vizual diferit; universuri care ne anvelopează viața trăită și foarte puțini dintre noi au curajul să-și sume detaliul diferit de viață, rezonanța cu lumi aparent străine, deloc familiare, pentru că am pierdut orice urmă de afinitate sufletească cu această lume străveche a simțurilor, odată ajunși captivi ai obișnuitului hilar și milenar deopotrivă.