Vioara lui Enescu la Palat

Comunicat de presă

Muzeul Naţional „George Enescu” are bucuria să vă invite marţi 26 noiembrie 2013, la ora 18,00 în Aula Palatului Cantacuzino, la un recital extraordinar al violonistului Gabriel Croitoru pe vioara  Guarnieri –Catedrala, ce a aparţinut lui George Enescu.
Acompaniat de  pianistul Horia Mihail, Gabriel Croitoru propune un program cu lucrări de George Enescu, Ludwig van Beethoven şi Fritz Kreisler.
Cu această ocazie, vor fi expuse pentru prima dată şi câteva obiecte recent achiziţionate de către Muzeul Naţional „George Enescu”: lucrări de grafică şi câteva documente inedite referitoare la viaţa şi activitatea lui George Enescu în Bucureştiul începutului de secol XX.
Lucrările vor fi prezentate de istoricul de artă Dana Dragomir şi muzicologul Viorel Cosma.

Muzeul Naţional "George Enescu" păstrează unele dintre cele mai de preţ viori ce au răsunat sub arcuşul maestrului George Enescu, donate  statului român de către soţia muzicianului, Maria Cantacuzino Enescu, odată cu înfiinţarea muzeului, în 1956.
Anul 2008 a însemnat readucerea la viaţă a viorii Guarnieri del Gesu – Catedrala, datată 1731; Gabriel Croitoru a câştigat, în urma unor concursuri (2008 şi 2011) organizate de Muzeul Naţional "George Enescu" şi garantate de Ministerul Culturii, dreptul de a cânta pe acest instrument magnific, spre a-i spori  valoarea şi calitatea sonoră.
Despre vioara sa, Enescu însuşi spunea: „... acest Guarnerius, care n-are poate o putere covârşitoare, în schimb are o mlădiere extraordinară care are darul să mă încălzească. Scoate vioara mea vibraţiuni cari corespund de minune stărilor mele sufleteşti.” (interviu apărut în Rampa, 26 oct.1931)

Dintre achiziţiile recent intrate în patrimoniul Muzeului Naţional „George Enescu” menţionăm două lucrări de grafică, semnante Theodor Palldy (un portret al compozitorului Mihail Jora) şi Gheorghe Tomaziu (un portret al maestrului George Enescu), Cartea de Onoare a Orchestrei Permanente a Ministerului Instrucţiunii Publice şi Cultelor, un memoriu redactat de George Enescu către conducerea Ateneului Român, în 28 octombrie 1937, precum şi câteva fotografii (1906 -1919).