ZOLTÁN BÉLA: vernisajul expozitiei SELF REFLECTING 30 la Point Contemporary

 

Self Reflecting 30 este caracterizarea în picturi clare şi limpezi, ca nişte simple propoziţii tăioase, a vieţii unei fete, pe nume Anto. O viaţă de est-europeană trăită jumătate în comunism, cealaltă în post-comunism, tranziţie şi democraţie.
 

O cronologie a imaginilor esenţial de banale, ce leagă între ele sclipiri sincere de intimitate, dar şi amintirile comune unei generaţii ajunse acum la vârsta de treizeci de ani. Imaginile pot arăta primele concluzii, unele destul de categorice, altele aproape duioase, ale cadranului ceasului privit tot mai des pentru timpul rămas. Pentru ca amintirile comune ale generaţiei sale să poată fi individual recuperate ori descoperite, Zoltán Béla realizează câteva capsule autentice încărcate cu magia timpului. În ele sunt conservate: racheta-ascuţitoare, acuarelele “Pitic”, jocul de cărţi “Păcălici” ori “Animale din continente”, cureaua uniformei de pionier, etc. Acestea funcţionează ca un trăgaci pentru saltul în universul imaginilor pictate.
 

Picturile din Self Reflecting 30 invită la realitatea intuită prin identificare afectivă cu personajul feminin Anto. Din picturi poţi vedea ce-i place lui Anto şi ce nu. Îi place spre exemplu să citească indiferent unde, fie în metrou ca în lucrarea “News”, fie acasă ca în “The Reader”. îi mai place să primească cadouri ca în “The first watch”, “The gift II”, “Christmas Joy”, dar să le şi întoarcă ca în “Supermom”. Fina calitate, comun numită de portretist, este amplificată înspre întreaga atmosferă a picturilor lui Zoltán Béla. Întâlnirea razelor de soare trecute prin fereastră cu portrete modelate într-o lumină aurie, au efecte magnetizante în imagini precum “Supermom” sau “The feeling”.
 

Deşi are educaţia academică şi stilistică formată la şcoala de pictură de la Cluj, Zoltán Béla nu este nici crud realist, dar nici enigmatic romantic. Universul său nu este atins de probleme sociale ori încărcat de anxietate, crispare, ori alienare.  Aşa încât  pictura sa reuşeşte să dea o faţă umană, domestică unor subiecte convertite politic ori propagandistic, precum ziua în care pioniera Anto a fost pusă la panoul de onoare “Pride”, ori cea în care Moş Gerilă venea la serviciul mamei cu cadouri “Christmas Joy”.
 

În continuarea cronologică a acestui fir epic al transformării fetei în femeie este introdus cel de-al doilea personaj al picturilor Self Reflecting 30. Acesta este Luca, băieţelul super-rapid, iar Anto este simbolizată de jucăria din mâna sa, “Femeia elastic”. Toată acestă poveste pictată i se datorează lui Zoltán Béla.

*Anto e soţia lui Zoltán Béla, iar Luca este fiul lor.