Irina Sarbu

"M-am nascut la Bucuresti pe 25 iulie 1983.

La 5 ani am inceput sa studiez pianul la Scoala Generala de Muzica nr. 5 din Bucuresti.

Am avut o copilarie minunata alaturi de sora mea Ana (care e violonista, in prezent stabilita in SUA). Zilele de vacanta se imparteau intre diminetile in care studiam la pian si dupa-amiezile in care ne jucam in gradina bunicilor din Cluj.

La 7 ani am intrat in clasa a I-a la Scoala Generala nr. 19 din Bucuresti. Toti copiii ma cicaleau ca nu aveam timp de joaca pentru ca mereu trebuia sa “studiez la pian”. In clasa a V-a m-am mutat la liceul bilingv “George Cosbuc” din Bucuresti. In clasa a VI-a am intrat in corul de fete Voces Primavera dirijat de maestrul Negulescu. In toti acesti ani am continuat pianul in paralel cu scoala. A fost un efort destul de mare dar astazi stiu ca a meritat! In clasa a IX-a am intrat la Liceul de muzica “George Enescu” clasa de pian principal a doamnei profesoare Gabriela Enasescu unde am absolvit (cu atestat) in anul 2002.

Vacanta a trecut si a urmat admiterea la facultate. Am hotarat sa dau la UNATC, sectia actorie. Am intrat! Iata-ma in toamna anului 2002 studenta in anul I la teatru! Anii de facultate au fost minunati dar, din pacate, au trecut foarte repede. Am ramas cu amintiri placute si cu foarte multi prieteni buni.

In iunie 2006 am absolvit la clasa domnului profesor George Ivascu / coordonator de an Doru Ana, cu musicalul “Cele doua orfeline”. Rolul meu a fost Maestrul de ceremonii. Spectacolul s-a jucat la teatrul Casandra din Bucuresti o stagiune si a obtinut Premiul pentru cel mai bun spectacol la Gala UNATC 2006. Cu acest rol am obtinut Premiul special al juriului la Gala Studenteasca UNATC 2006 si Premiul pentru debut la Festivalul National de Comedie de la Galati.

In prezent colaborez cu mai multe teatre din Bucuresti.

Acum dati-mi voie sa va povestesc cum am ajuns sa cant jazz:

La liceul de muzica am fost colega de clasa cu binecunoscutul pianist si compozitor Andrei Tudor. “Ascult jazz” spunea el purtand toata ziua castile pe urechi. Nu prea stiam nimic despre aceasta muzica asa ca nu i-am dat, la inceput, mare importanta. Totusi, curioasa, l-am rugat sa imi imprumute si mie cateva castele pe care sa le ascult. Din clipa aceea m-am indragostit de JAZZ!

In clasa a XII-a, fara nici o pregatire vocala, am inceput sa cant alaturi de el in duo, voce si pian.

Am debutat in cadrul emisiunii Povestiri din Studioul Artelor a Radiodifuziunii Romane in decembrie 2002. Au urmat o serie de recitaluri si concerte in Bucuresti si in tara.

Prima confirmare a venit in 2004 cand am primit Premiul pentru debut la Gala Premiilor Jazz pe anul 2003.

In scurt timp am inceput sa cunosc instrumentisti de jazz (si nu numai) cu care cant si astazi. Puiu Pascu, Marius Mihalache, Marius Popp, Sorin Romanescu, Sorin Terinte, Mircea Tiberian, Petrica Andrei, Arthur Balogh, Pedro Negrescu, Virgil Popescu, Eugen Nichiteanu, Ciprian si Tudor Parghel sunt doar cativa dintre cei care au contribuit la formarea mea ca artist.

Am cantat in multe cluburi din Bucuresti si din Romania precum si la numeroase Festivaluri Nationale si Internationale. Toate, experiente minunate si unice pentru mine.

In vara anului 2003 am intalnit-o pe Anca Parghel care mi-a fost profesoara si prietena buna si de la care am invatat foarte multe. Pentru asta si pentru multe altele ii voi fi mereu recunoascatoare si ii multumesc din inima.

In 2006 l-am cunoscut pe Marius Mihalache care a avut incredere in mine si mi-a propus sa inregistram un album impreuna. Asa s-a nascut in 2007 ”World Symphony”. Pentru mine Marius este un artist desavarsit de la care am foarte multe de invatat si cu care imi face mare placere sa cant.

Am fost intrebata candva cum am reusit sa fac atat de multe in atat de putin timp. Am raspuns “cu multa dragoste, daruire, ambitie…si un pic de noroc”. Sursa: http://irinasarbu.ro