Linia şi culoarea. Desene florentine din secolul al XVII-lea. Capodopere de la Muzeul Luvru

La Ligne et la Couleur. Le dessin à Florence au XVII-e siècle. Chefs-d'oeuvre du Musée du Louvre

Comunicat de presă

PRIMA EXPOZITIE PE CARE MUZEUL LUVRU O PREZINTA IN ROMANIA

Muzeul National de Arta al Romaniei, Ambasada Frantei in Romania si Institutul Francez din Bucuresti au placerea sa va invite astazi, 25 septembrie, orele 18.30, la vernisajul expozitiei-eveniment "Linia si culoarea. Desene florentine din secolul al XVII-lea", organizata cu participarea extraordinara a Muzeului Luvru.

La eveniment participa Roxana Theodorescu, director general al Muzeului National de Arta al Romaniei, E.S. Henri Paul, Ambasadorul Frantei in Romania, Henri Lebreton, director al Institutului Francez din Bucuresti, Didier Montagné, director adjunct al Institutului Francez din Bucuresti, Carel van Tuyll van Serooskerken, directorul Departamentului de arte grafice al Muzeului Luvru si Catherine Monbeig Goguel, curatorul expozitiei si autorul catalogului ce insoteste expunerea.

Expozitia prezinta arta desenului la Florenta in secolul al XVII-lea, prin intermediul a 61 de desene reprezentand studii dupa model, schite de arhitectura sau proiecte de compozitii religioase, istorice sau mitologice. Doua picturi in ulei de Carlo Dolci intregesc expunerea. Creatiile artistilor florentini - mari maestrii ai picturii dar si ai desenului - se caracterizeaza printr-un realism ce isi are orginea in Renastere, dovedind o mare finete a observatiei si dorinta de a experimenta in tehnici diverse. Artistii folosesc culoarea pentru a obtine un plus de expresivitate si rafinate efecte picturale.

Este pentru prima oara cand aceste desene sunt expuse in afara Muzeului Luvru, fiind in general foarte rar prezentate publicului datorita raritatii si fragilitatii lor. In 2005 Luvru organiza o expozitie de desene de anvergura, prilejuita de publicarea Inventarului desenelor toscane din secolele XVII-XVIII, in care figurau majoritatea operelor prezente acum la Bucuresti.

Maestrii florentini imbina intr-un mod unic rigoarea lucrului in atelier si disciplina in studiul figurii umane cu gustul pentru experiment, pentru forme de creatie originale, chiar extravagante.

Interesul specialistilor din comunitatea internationala pentru desenul florentin din secolul al XVII-lea a inceput sa se manifeste in anii '70 si '80, mai intai in Italia si apoi in Franta, materializandu-se prin organizarea de expozitii si publicarea de cataloage si studii stiintifice. In prezent nu se mai poate concepe o expozitie de pictura a artistilor florentini din veacul al XVII-lea, fara ca desenului sa i se acorde un loc important.

In expozitie sunt prezenti artisti care s-au afirmat in prima parte a secolului, precum Cristofano Allori, Cecco Bravo, Giovanni da San Giovanni, Francesco Furrini, Matteo Rosselli, care ilustreaza atasamentul fata de modelele Renasterii si ale primului manierism, dar si artisti activi in a doua jumatate a secolului: Il Volterrano, Domenico Gabbiani, Pier Dandini sau Giuseppe Nasini, care contribuie la raspandirea formelor baroce.

Majoritatea artistilor prezenti in expozitie au colaborat la realizarea picturilor si decoratiilor murale pentru mai multe complexe monumentale importante din Florenta, printre care Palatul Pitti, resedinta familiei Medici, si Casa Buonarroti, care a apartinut lui Michelangelo. Multe dintre lucrarile prezente in expozitie sunt studii pentru aceste monumente.

Nucleul colectiei de desene toscane a Muzeului Luvru a apartinut florentinului Filippo Baldinucci (1625-1697), celebru colectionar si consilier al lui Leopold al III-lea. Muzeul Luvru a achizitionat in 1806 aproximativ 1.200 de desene din colectia sa.

Aceasta expozitie se inscrie in cadrul unei cooperari deja indelungate intre MNAR si institutiile franceze, al carei punct de plecare a fost expozitia Umbre si lumini. Patru secole de pictura franceza din 2005 (pentru care Muzeul Luvru a imprumutat 13 lucrari) si care a continuat cu Antoine Bourdelle, vector al modernitatii din 2006.

Tot in seara aceasta, de la orele 20.00, la Sala Auditorium a MNAR are loc concertul de muzica baroca Amour et desolation sustinut de Ansamblul Les Basses Réunies, in cadrul celei de-a doua Stagiuni de Muzica Veche.

Muzicienii vor interpreta piese din creatia a doi compozitori, figuri marcante ale Italiei muzicale, contemporani cu desenele prezentate in expozitie: Claudio Monteverdi si Girolamo Frescobaldi.

Biletele sunt puse in vanzare la Institutul Francez iar in seara concertului vor fi disponibile la Sala Auditorium a Muzeului National de Arta. Pret intreg: 10 RON ; Pret redus (elevi, studenti, pensionari): 5 RON.

Expozitia este organizata cu participarea extraordinara a Muzeului Luvru Parteneri principali: BRD Group Societe Generale, ApaNova Veolia Parteneri strategici ai Ambasadei Frantei in Romania: Alcatel-Lucent, Carrefour, Orange, Lafarge Cu sprijinul: Air France Parteneri media: TVR Cultural, RFI, Cuvantul, 24 FUN, Radio Romania Cultural si Cotidianul

A DOUA STAGIUNE DE MUZICA VECHE

Ansamblul Les Basses Réunies - Amour et désolation, Canzone de C. Monteverdi si Girolamo Frescobaldi

JOI, 25 SEPTEMBRIE, ORELE 20.00, MNAR, Sala AUDITORIUM

Ansamblul Les Basses Réunies
- Bruno Cocset, dirijor, alto si vioara tenor "a la bastarda"
- Guido Balestracci, viola bas
- Steinunn Arnbjorg Stefansdottir, violoncel
- Richard Myron, contrabas
- Bertrand Cuiller, clavecin si orga
- Jean-François Novelli, tenor
- Arnaud Marzorati, bariton

Violoncelistul Bruno Cocset a fondat, in 1998, Ansamblul Les Basses Réunies a carui activitate e inchinata punerii in valoare a repertoriului baroc specific instrumentelor cu coarde cu sonoritate de bas. Dupa zece ani, originalitatea si identitatea sonora a ansamblului Les Basses Réunies ii aduce o incontestabla recunoastere pe plan international.

Cu ocazia vernisajului expozitiei realizate de Muzeul Louvre, "Linia si culoarea: desenul in Florenta secolului al XVII-lea" gazduita de Muzeul National de Arta al Romaniei, Les Basses Réunies vor interpreta piese din creatia a doi compozitori, figuri marcante ale Italiei muzicale, contemporani cu desenele prezentate in expozitie: Claudio Monteverdi si Girolamo Frescobaldi.

Despre ...

Expozitia de fata este prima pe care Muzeul Luvru o prezinta in Romania. In colectia Cabinetului sau de desene, una din cele mai valoroase din lume, desenul italian ocupa un loc aparte, dar operele maestrilor florentini din secolul XVII au facut abia relativ recent obiectul unor cercetari sistematice. In anul 1981, a fost organizata la Luvru o mare expozitie dedicata desenului baroc florentin. Ulterior a inceput publicarea cataloagelor stiintifice. Ultimul volum din Inventarul desenelor italiene, cel consacrat desenului toscan din secolele XVII-XVIII, a aparut in anul 2005 si a stat la baza acestei expozitii.

In cea mai mare parte, desenele toscane din secolul XVII aflate la Luvru au apartinut celebrului colectionar si exeget al artei epocii sale, florentinul Filippo Baldinucci (1625-1697). Aflat in serviciul familiei Medici, el a devenit consilier al cardinalului Leopoldo III pentru colectia sa de desene. In paralel, Baldinucci si-a alcatuit propria colectie. Erudit, pasionat de arta, urmarind cu atentie evolutia creatorilor contemporani, el este autorul unei lucrari care a ramas fundamentala pentru cunoasterea artei italiene din secolul XVII: Notizie de' Professori del Disegno [Insemnari despre maestrii desenului], adevarata continuare a Vietilor scrise de Vasari cu un secol mai devreme. Baldinucci si-a elaborat lucrarea bazandu-se in mare masura pe desenele din colectia sa.

In 1806, Muzeul Luvru a achizitionat aproximativ 1200 de piese din aceasta colectie. Asa cum se obisnuia in epoca sa, Baldinucci isi pastra desenele lipite in albume. Odata intrate la Luvru, desenele au fost scoase din albume si montate in paspartuuri, pentru a putea fi expuse. Un astfel de volum, cu filele adnotate de colectionar, iar acum decupate, poate fi vazut si in expozitie.

Florenta a ramas pana tarziu legata de marea traditie a Renasterii, care configurase in Toscana un stil propriu in toate ramurile artistice. Ca un ecou al Renasterii tarzii, maniera de a analiza si reprezenta prin desen a devenit una dintre caracteristicile artei florentine, constand intr-o mare finete a observatiei si un plus de expresivitate a tehnicilor traditionale, culoarea fiind unul dintre domeniile de experiment ale artistilor florentini.

Arta a inflorit sub patronajul familiei Medici, care a asigurat Florentei o perioada de stabilitate de peste doua secole. Marii duci de Toscana au protejat artele in toate timpurile. In secolul XV, Cosimo cel Batran a fost patronul lui Donatello si Fra Angelico, apoi Lorenzo Magnificul cel al lui Leonardo da Vinci si Michelangelo; in secolul XVII, la curtea ultimilor duci de Toscana au lucrat cei mai importanti artisti ai epocii. Palatul Pitti, resedinta familiei Medici, ilustreaza prin grandiosul sau program decorativ, la care au contribuit Alessandro Allori, Giovanni da San Giovanni, Domenico Gabbiani, Cecco Bravo, inflorirea unui nou stil in pictura florentina. Viziunea clasica, bazata pe un realism ce isi are originea in Renastere, va fi influentata, spre mijlocul secolului, de aparitia barocului, adus la Florenta de artistii care lucrasera la Roma, ceea ce va marca hotarator arta toscana de dupa 1670.

Secolul XVII florentin abunda in mari ansambluri decorative. Acestea includ picturi murale si stucaturi pentru biserici si palate, dar si decoruri efemere pentru marile serbari ale orasului, a caror amploare o putem ghici din desenele pregatitoare care s-au pastrat.

Figura lui Michelangelo ramasese legendara la Florenta, iar influenta operei sale a marcat puternic o serie de artisti printre care, cel mai important, Matteo Rosselli, a fost si un sef de scoala. Unul dintre monumentele florentine prin care pictorii secolului XVII au omagiat traditia clasica renascentista, exaltand figura marelui lor inaintas, este Casa Buonarroti. Aceasta cladire a devenit in secolul XVII, sub patronajul unui descendent al familiei, un mare santier al noii arte, iar ulterior un somptuos muzeu. Ansamblul de picturi si decoratii murale, la care au colaborat artistii a caror cariera s-a desfasurat la Florenta, constituie o opera emblematica pentru evolutia artei toscane. Unele dintre desenele prezentate in expozitie sunt studii pentru acest complex monumental la care au lucrat Jacopo Vignali, Cecco Bravo sau Francesco Curradi.

Abia in epoca moderna desenul a devenit un gen autonom, destinat expunerii. In secolul XVII, tehnicile grafice erau folosite in special pentru studiul dupa model, schite de arhitectura sau proiecte de compozitie in diverse stadii de elaborare, de la schita sumara la desenul de prezentare atent finisat. Rareori erau semnate. In expozitie sunt prezentate mai multe studii de mari dimensiuni dupa model, in genul desenelor de atelier pe care artistii le foloseau in elaborarea compozitiilor religioase, istorice sau mitologice, acelasi personaj regasindu-se in scene diverse, reluate uneori la intervale lungi de timp. Analogii cu personajele ce apar in pictura epocii au stat de multe ori la baza atribuirii schitelor si studiilor.

Expozitia este organizata cronologic, incepand cu artistii care s-au afirmat in prima parte a secolului, precum Cristofano Allori, Cecco Bravo, Giovanni da San Giovanni, sau Francesco Furini, continuand cu cei din a doua generatie, ca Baldassare Franceschini, zis il Volterrano, iar spre sfarsitul secolului cu Domenico Gabbiani, Pier Dandini sau Giuseppe Nasini, in opera carora se simte deja acel dinamism declamatoriu specific viziunii baroce. Un loc deosebit ii revine lui Carlo Dolci, reprezentant tipic al traditiei florentine, prin expunerea, alaturi de patru desene, a doua picturi semnate de acesta, provenind din colectia Departamentului de pictura al Luvrului.

Tehnica predilecta a epocii era desenul in creta neagra si rosie (sangvina), folosita asemenea creionului, taiata in bastonase, pe hartii uneori colorate sau preparate cu laviu. Peste compozitia in negru si rosu se revenea cu accente de alb, pentru redarea reflexelor. Se folosea frecvent si cerneala cu pana sau pensula, valorata in nuante mai deschise de laviu. Dornici de a experimenta in diverse tehnici, artistii florentini au lucrat si in culoare, obtinand rafinate efecte picturale din crete colorate, cum se poate vedea in pastelurile lui Francesco Curradi si Piere Dandini.

Fiind extrem de sensibile la efectele luminii, desenele, acuarelele sau pastelurile pe hartie sunt expuse foarte rar, pe durata limitata. Daca timpul expunerii se masoara in luni sau chiar saptamani, perioada de odihna obligatorie in casete, la intuneric, are un echivalent in ani, un desen expus iesind astfel din circuitul muzeal pentru o buna bucata de vreme. Sansa de a vedea o selectie de capodopere din creatia artistilor florentini, mari maestri ai picturii, dar si ai desenului, trebuie apreciata si din aceasta perspectiva.

Dana Crişan Şef Secţie Cabinetul de Desene şi Gravuri MNAR