Expoziţia istorico–documentară «Din armata austro–ungară în slujba României Mari: Legiunea Română din Italia (1916–1919)»

Galeriile Piedicastello, Museo Storico del Trentino

Trento, 15 noiembrie – 9 decembrie 2018  

Joi 15 noiembrie 2018, la ora 17,30, în Galeriile Piedicastello, situate în Piaţa Piedicastello, 38122 Trento (TN), Italia, Ambasadorul României în Republica Italiană E. S. George Gabriel Bologan va inaugura expoziţia istorico–documentară «Din armata austro–ungară în slujba României Mari: Legiunea Română din Italia (1916–1919)», curatoriată de Ioana Rustoiu, Zoran Marcov şi Ion Cârja, expoziţie organizată şi promovată de Institutul Român de Cultură şi Cercetare Umanistică de la Veneţia, sub patronajul Ambasadei României în Italia şi cu susţinerea Institutului Cultural Român din Bucureşti, în parteneriat cu Muzeul Naţional al Unirii din Alba Iulia, Muzeul Naţional al Banatului din Timişoara, Fundaţia Museo Storico del Trentino din Trento, Consulatul General Onorific al României în Trentino Alto Adige. Cu prilejul inaugurării expoziţiei, care va fi deschisă publicului în perioada 15 noiembrie–9 decembrie 2018, de marţi până duminica, în intervalul orar 9,00–18,00, vor susţine alocuţiuni E. S. d-nul Ambasador George Gabriel Bologan, d-nul Prof. univ. dr. Giuseppe Ferrandi (Directorul Fondazione Museo Storico del Trentino), d-nul Consul Maurizio Passerotti (Consulul General Onorific al României în Trentino Alto Adige), Prof. univ. dr. Cristian Luca (Director adjunct al Institutului Român de Cultură şi Cercetare Umanistică de la Veneţia), Arh. dr. Paolo Tomasella (Institutul Regional pentru Patrimoniul Cultural din Friuli Venezia Giulia).

În perioada Primului Război Mondial s-a constituit în Italia Legiunea Română, un corp de voluntari de naţionalitate română cu drapel propriu, care a acţionat în consonanţă cu interesele militare aliate şi a dorit dintru început să contribuie la marele proiect politico–naţional românesc al acelei perioade: desăvârşirea unităţii naţional–statale. Demersurile de organizare au început în iulie 1916 şi s-au finalizat prin încadrarea în Legiune, pe bază de voluntariat, a multora dintre prizonierii români din armata austro-ungară aflaţi în Italia (în total circa 18–20000 soldaţi, subofiţeri şi ofiţeri), la început în trei companii, iar în perioada octombrie 1918–februarie 1919 s-au format trei regimente, cu numele de «Horea», «Cloşca» şi «Crişan». Echiparea şi dotarea acestora s-a făcut cu material militar italian. Trei subunităţi formate şi dotate până în octombrie 1918 au luptat efectiv, alături de armata italiană, până la încheierea armistiţiului din 3 noiembrie 1918. După aceea, unităţile componente ale Legiunii Române din Italia au fost transferate în România şi o parte încadrate în Armata Regală Română, participând la operaţiunile militare care au vizat apărarea şi consolidarea Marii Uniri, în anii 1919–1920.

La împlinirea unui veac de la înfăptuirea României Mari, cooperarea politico–diplomatică şi militară concretizată sub forma Legiunii Române din Peninsula Italică aduce în actualitate aspecte din trecutul comun, din colaborarea româno–italiană din anii Primului Război Mondial, contribuind la redescoperirea relevanţei unor evenimente istorice mai puţin cunoscute publicului din ambele ţări. În cadrul expoziţiei sunt expuse materiale originale rămase de la membrii Legiunii Române din Italia: acte, corespondenţă, memorialistică, fotografii şi cărţi poştale de pe frontul italian, documente privind organizarea Legiunii, toate acestea provenind din colecţiile Muzeului Naţional al Unirii din Alba Iulia şi ale Muzeului Naţional al Banatului din Timişoara. Acestea mărturii de epocă, în bună parte inedite sau mai puţin cunoscute, sunt surse de interes direct pentru cunoaşterea relaţiilor italo–române din perioada Primului Război Mondial. Obiectele de epocă, contribuind la prezervarea şi cinstirea memoriei istorice, au ca fundal o serie de panouri ce expun informaţii esenţiale pentru înţelegerea rostului şi rolului Legiunii Române din Italia în contextul epocii, ilustrând etapele angajamentului militar, politic şi patriotic al celor care s-au alăturat corpului de voluntari, determinaţi fiind de nobilele idealuri de libertate, dragoste de ţară şi credinţa în necesitatea unirii tuturor românilor în fruntariile aceluiaşi stat.