Noi piese adăugate tezaurului istoric al României

COMUNICAT DE PRESĂ

CONFERINŢĂ DE PRESĂ PRILEJUITĂ DE READUCEREA ÎN ŢARĂ A UNOR NOI PIESE ARHEOLOGICE EXCEPŢIONALE RECENT RECUPERATE ÎN GERMANIA

Bucureşti, 09.05.2011

Muzeul Naţional de Istorie a României anunţă organizarea unei conferinţe de presă excepţionale cu prilejul readucerii în ţară a unor importante piese arheologice recuperate recent în Germania. Este vorba de cea de-a treisprezecea brăţară de aur dacică din zona Sarmizegethusei Regia, două umbo-uri de scut de paradă din fier şi 229 monede de argint dacice de tip Koson şi stateri de tip Lysimachos, emişi la Tomis şi Callatis. Aceste obiecte excepţionale vor fi expuse în premieră cu prilejul conferinţei de presă.

Conferinţa de presă va avea loc la Muzeul Naţional de Istorie a României, Calea Victoriei nr. 12, sector 3, Bucureşti în data de 11 mai 2011, ora 1100. La conferinţa de presă vor participa domnul Hunor Kelemen – ministrul culturii şi patrimoniului naţional, doamna Mihaela Ioana Kaitor – secretar general al Ministerului Culturii şi Patrimoniului Naţional, domnul Tiberiu Niţu – prim adjunct al procurorului general al României, domnului dr. Augustin Lazăr – procuror general adjunct la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia şi domnul dr. Ernest Oberländer-Târnoveanu – directorul general al Muzeului Naţional de Istorie a României.

Până în prezent s-au desfăşurat şase operaţiuni de recuperare şi repatriere a brăţărilor de aur dacice (respectiv patru în 2007, una în 2008 şi una în 2009), din care una a vizat o piesă recuperată pe teritoriul României, celelalte având ca obiect piese de patrimoniu recuperate prin aplicarea convenţiei UNIDROIT, din Statele Unite ale Americii, Franţa, Elveţia şi Germania.
La realizarea expertizelor ştiinţifice ale bunurilor arheologice şi numismatice excepţionale aparţinând patrimoniului cultural naţional al României, recuparate cu sprijinul organelor judiciare ale statului român, Guvernului României şi Ministerului Culturii şi Patrimoniului Naţional au participat o serie specialişti care activează în cadrul Muzeului Naţional de Istorie a României, Institutul Naţional de Fizică Atomică şi Inginerie Nucleară „Horia Hulubei”, Institutul de Istoria Artei şi Arheologie (Cluj-Napoca), Biblioteca Academiei Române, Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie (Constanţa), Institutul de Cercetări Eco-Muzeale (Tulcea), Muzeul Ţării Crişurilor (Oradea). Expertizele s-au realizat şi într-o serie de laboratoare specializate din Franţa, Statele Unite ale Americii şi Marea Britanie.

Brăţara dacică de aur a fost numerotată în continuarea celor 12 brăţări recuperate până în prezent de către statul român şi care sunt expuse la Muzeul Naţional de Istorie a României, astfel căpătând numărul de ordine 13. Este realizată din aur, având 6,5 spirale şi o greutate de 933,4 grame. Cele două umbouri de scut sunt realizate din tablă de fier prin prelucrare în tehnica au repoussé, sau mai curând prin batere la cald, având diametrul maxim actual de circa 42 cm şi o greutate de circa 1,5 kg fiecare; pe unul dintre acestea este reprezentat un zimbru, iar pe celălalt un grifon, fiind vorba de piese foarte rare din repertoriul armentului dacic. Cele 229 de monede cuprind 27 de piese din aur de tip Lysimachos sau Pseudo-Lysimachos, 39 din argint de tipul Koson „clasic” şi 163 din argint imitând tetradrahmele de tip Macedonia I. Toate aceste obiecte deosebite au fost obţinute ilicit de jefuitori de comori din zona Sarmizegethusei Regia.