Promenada cartilor si Salonul scriitorilor la Zilele Clujului

Carte în dar pe Promenada cărţilor

De Zilele Clujului, pe strada Kogălniceanu, sunteţi invitaţi la o Promenadă a cărţilor – Salon şi Târg de carte, deopotrivă, are rostul de a pune încă o dată în valoare producţia clujeană de carte, dar şi de a trimite pregnant la tradiţie, la rădăcini. Totodată, ea este o vastă sală de lectură – toate evenimentele scot în evidenţă SCRIITORUL, CARTEA şi CITITORUL şi subliniază rolul lor în Cetate.

Iată câteva momente-reper puse la cale de Filiala Cluj a Uniunii Scriitorilor, alături de Societatea Culturală Lucian Blaga şi de invitaţi speciali de la Teatrul Naţional Cluj-Napoca, Facultatea de Teatru, Academia de Muzică şi Liceul de Artă Romul Ladea.
Editurile şi librăriile clujene participante la Promenadă vor adăuga propriile evenimente (lansări de carte, lecturi, întâlniri cu cititorii).

Vineri, 27 mai 2011, ora 13 – Deschiderea Promenadei cărţilor.
ora 17 – Lectura ca spectacol (Miriam Cuibus şi studenţii ei). Promenada cărţilor va inspira actorilor-studenţi o serie de mini-spectacole de teatru şi pantomimă pe ideea Cartea e o scenă în lumea ca teatru.

Sâmbătă, 28 mai, ora 13 – Recital de poezie şi muzică. Scriitorii clujeni vor citi din opera lor, în acompaniament muzical susţinut de un cvartet de flaute de la Academia de muzică (Raluca Ilovan, Ramona Ţuţuianu, Oana Badescu, Cosmin Demian). Carte în dar.

Duminică, 29 mai, ora 12 – Recital Lucian Blaga cu actriţa Elena Ivanca. Recitalul se aşază în prelungirea Festivalului Internaţional Lucian Blaga, iar actriţa Naţionalului clujean vă invită pe urmele Paşilor Poetului la împlinirea a 50 de ani de posteritate blagiană (aniversare UNESCO). O secondează la vioară-life Mona Bolojan. În continuare, Recital al poeţilor clujeni şi Carte în dar (Versuri pentru templul său şi Meridian Blaga 11) pentru cititorii spectatori.

Luni, 30 mai, ora 16 – Lectura ca spectacol (Miriam Cuibus şi studenţii săi).

Miercuri, 1 iunie, ora 13 – Lansarea volumului Clujul din poveşti editat de Filiala Cluj a Uniunii Scriitorilor. Acesta continuă Clujul din cuvinte, dar şi Locuirea cu stil sau Clujul în legende, fiind, aşadar, o nouă alcătuire de texte dedicate Cetăţii şi oamenilor săi mari. Lectură publică şi şedinţă de autografe. Carte în dar şi bomboane pentru copiii spectatori.

Joi, 2 iunie ora 11 – Vernisaj Salonul de primăvară al scriitorilor ediţia a 4-a (la Polul cultural)

Salonul de primăvară al scriitorilor a debutat în 2008, în mai. La cele trei ediţii succesive, au expus pictură, grafică, fotografie, sculptură scriitori membri ai Filialei clujene sau ai Clujului literar:  Elena Abrudan, Mariana Bojan, Adrian Bumb, Doina Cetea, Ion Cristofor, Constantin Cubleşan, Lucia Dărămuş, Rodica Frenţiu, Teodora Gogea, Martha Izsák, Amalia Lumei, Rodica Marian, Iulia Micu, Laurenţiu Mihăileanu, Maria Oltean, Laurenţiu Oprea, Maria Pal, Irina Petraş, Laura Poantă, Lucian Pop, Aura Schussler, Rodica Scutaru-Milaş, Gabriela Simuţ, Flavia Teoc.
La prima ediţie, au fost expuse şi lucrări de Tudor Ionescu, A.E. Baconsky, Victor Felea, Marian Papahagi.
 

Clujul din poveşti continuă, într-un fel, Clujul din cuvinte, dar şi Locuirea cu stil sau Clujul în legende, fiind, aşadar, o nouă alcătuire de texte dedicate Cetăţii. Cu doze variabile de realitate şi ficţiune, el amestecă eseuri, amintiri, evocări, fantasme, texte în proză ori în versuri, toate evocând, din unghiuri de vedere personalizate, oraşul sau oamenii săi mari.
Câteva imagini ici-colo, cât să dea adâncime cuvintelor şi să le propună o ramă.

În acest volum semnează: Nicolae Balotă, Horia Bădescu, Alexa Gavril Bâle, Jehan Calvus, Dumitru Cerna, Ruxandra Cesereanu, Ion Cristofor, Constantin Cubleşan, Andrei Fischof, Vasile Gogea, Leon Iosif Grapini, Adrian Grănescu, Gabriela Genţiana Groza, Ladislau Gyemant, Alexandru Jurcan, Vasile Lechinţan, Gabriela Leoveanu, Andrei Marga, Rodica Marian, Victor Constantin Măruţoiu, Alexandra Medrea, Daniel Moşoiu, Mihaela Mudure, Ion Mureşan, Marcel Mureşeanu, Maria Pal, Ovidiu Pecican, Irina Petraş, Petru Poantă, Lucian Pop, Mircea Popa, Adrian Popescu, Ilie Rad, Teofil Răchiţeanu, Persida Rugu, Miron Scorobete, Aurel Şorobetea, Mircea Tomuş, Adrian Ţion, Radu Ţuculescu, Ion Vlad şi D.R. Popescu, Iustinian Gr. Zegreanu .

Irina Petraş:

Cu toate marile şi mai măruntele sale Biblioteci, împânzit cu Universităţi şi Şcoli de tot soiul, cu Librării şi Redacţii de reviste, toate cu nume şi renume, Clujul poate fi imaginat ca o imensă Sală de lectură. Clujenii ştiu de mult şi reînvaţă mereu un adevăr care nu şi-a pierdut valabilitatea: Cititorul e cel care gândeşte cu mintea sa şi nu se lasă de nimeni îngenuncheat şi niciodată. El îşi reciteşte Trecutul, critic şi generos, deopotrivă, sub o urgenţă a Prezentului, aceea a identităţii. Cititorii clujeni, asistaţi de Scriitori şi de Editori, au capacitatea de a privi în faţă, nu pieziş, părţile întregului care suntem.
Promenada cărţilor de pe strada Kogălniceanu – a Lupului, da, dar ocrotită de „balauri”, căci Sfântul Gheorghe ţine aproape! – ar trebui să fie loc de întâlnire şi de bună petrecere pentru toţi clujenii care îşi numără printre strămoşi şi prieteni Cartea. Dacă vremea va ţine cu noi, vom putea spune dimpreună cu Lucian Blaga: „Lumina a crescut enorm la Cluj…”

Mircea Zaciu:

„Suntem un popor care supravieţuieşte prin speranţă. Sperăm mereu în mai bine, chiar când în locul lui vine «mai-răul». La urma urmelor, speranţa e o formă a decenţei noastre. E indecent să disperi!”
 „Venerez spiritul transilvan, ale cărui manifestări – de la Şcoala Ardeleană la Blaga – au însemnat adevăratul proces de modernizare, occidentalizare şi integrare a noastră într-o Europă a spiritului.”

Nicolae Balotă:

„…Mi-era mult mai uşor să recunosc în inima oraşului, printre acoperişele vechi de ţiglă roşie sau de plăci înnegrite de ardezie, pe acela al bătrânei mele Universităţi. Deşi o vedeam din spate, nu dinspre intrarea ei principală de pe Kogălniceanu, în faţa căreia îl întâlnisem odată pe Blaga privind-o admirativ şi spunându-mi: «Dragul meu, aceasta-i totuşi o universitate adevărată… europeană» …”

Nicolae Breban:

„De ce e etern Clujul? Deoarece, nu numai că nu mi-l pot scoate din minte, din acea parte, poate cea mai nepăsătoare, mai elegantă, mai... universală din ceea ce numesc eu, în orele grăbite şi superficiale, tinereţea mea!, dar şi pentru că în toată familia mea de parte bărbătească, marele trib al Brebanilor, Clujul era «Capitala»! Şi nu numai a Ardealului, dar, nu ştiu cum – a tuturor românilor. Mai ştii? Poate era adevărat!”

Ion Mureşan:

„Văd Clujul ca pe o mulţime mare de oameni călătorind spre Cluj. O călătorie fără sfârşit, deoarece oraşul acesta e ca o oglindă sferică. Nimeni nu cred să fi ajuns în el. Cunosc clujeni din tată-n fiu care încă mai caută Clujul. Încă mai rătăcesc fericiţi printre ipostazele mereu înşelătoare ale oraşului, rob fiecare al altei iluzii… Apoi, urmează, toată viaţa, o lungă călătorie spre Cluj, o repetată lovire a frunţii de oglindă.”

Teofil Bugnariu (1936):

„De ce iubim Clujul? Pentrucă e al nostru şi pentrucă, – într’un fel sau altul, toţi aceia cari ne consumăm în el trecerea grăbită sau domoală, transfigurată de vis sau chinuită de monotonia aceluiaş drum mărunt al lutului zilnic, – suntem şi noi ai lui. Îl iubim firesc, limpede, organic.”

Mircea Popa:

„Veacul stă la gâtul oraşului / Atârnat ca un clopot / al Libertăţii. / Pe aici a răsunat glasul lui Goga / şi Paşii Profetului au urcat / Pe strada Cipariu / acolo unde într-o cămăruţă / ardea candela lui Agârbiceanu. / Aici şi-a întocmit dicţionarul limbii / „ca un fagure de miere”, Sextil Puşcariu, / a intrat în peştera Timpului / Emil Racoviţă,  / a ţinut spatula în mână Papilian, / iar timpul se naşte şi renaşte  / din pulpa Munţilor Apuseni”.

Aurel Şorobetea:

„... Fericit cel care intră în Cluj dinspre sud şi se opreşte şi înţelege să vadă. De pe cumpăna Feleacului, privit din înălţime, oraşul te îmbie, pare necunoscut, adus peste noapte de altundeva ori amintit din altă existenţă. Vino, cufundă-te în străzile mele! Pe străzile vechi ajungi mai repede la înţelesuri. Ele sunt râuri. Nu importă secolele caselor de pe margine, ci tăietura, calea pe care mii de ani susură timpul şi trec oamenii…”

Virgil Mihaiu:

„Cânt Clujul eclectic şi Clujul extatic / În deplina lui cuminţenie / În deschiderea aripilor sale de vultur / Plutind maiestuos peste Transilvania”

V.E. Moldovan (1913):

„…Căci dacă am voi să legăm cu linii drepte cele mai depărtate oraşe, cari sunt inima câte unui ţinut românesc, toate acele linii ar trece prin Cluj. Dela Caransebeş la Sighetul-Maramureşului; dela Timişoara sau Arad până la Bistriţa, dela Braşov la Oradea-mare, dela Făgăraş la Dej, dela Deva la Năsăud, toate liniile trec prin Cluj, şi se întâlnesc în Cluj ca razele unui cerc în mijlocul lui.”