Adina Rențea

„Nimic nu respiră cu-adevarat, fără lumina dinlăuntru” Manuell Mănăstireanu

O nouă expoziţie Manuell Mănăstireanu, marca Vikart, va înnobila din 15 decembrie 2022 – 8 ianuarie 2023, spaţiul deja respirând de artă al Hanului Gabroveni, monument de istorie şi arhitectură din Bucureşti. Cu scopul declarat, încă de la înfiinţarea sa, de prezentare şi promovare a artei şi artiştilor contemporani, Vikart îi dedică o nouă expoziţie artistului ieşean, Manuell Mănăstireanu, studentul unui alt nume important al artei plastice româneşti, Dan Hatmanu.
Într-o permanentă relaţie cu propriile resorturi interioare de transformare, arta lui Manuell Mănăstireanu inspiră sensibilitate, forţă şi fragilitate, deopotrivă. Plăsmuiri ale unor emoţii şi trăiri personale profunde, indiferent de tematica abordată, lucrările artistului reprezintă un simbol al căutării puterii interioare, vindecării, iubirii şi adevărului.
Interesat de o tematică diversă, ca o dorinţă de a ilustra şi amplifica frumosul şi lumina din oameni, arta lui oscilează între reflecțiile interioare ale propriului eu și tensiunea existenţială a realităţii. Pătrunde, astfel, mai uşor, printre secretele fiinţei umane, îşi înţelege mai bine trăirile şi îşi eliberează emoţiile prin simboluri vindecătoare.
80 de lucrări, pictură în culori acrilice şi desene, în mare parte neexpuse public până acum, având ca tematică subiecte dominante ale artei sale, întregesc o tematică uimitoare, atât ca registru artistic, cât şi ca expresivitate plastică.
Orientându-se către bogăţia vieţii interioare şi materialitatea universului său intim, în care prinde fiinţă şi chip, un cosmos al intimităţii, „Ecouri” reprezintă sufletul pictorului, care nu a simţit impulsul de a se delimita de universul său intim, ci dimpotrivă, a descoperit nobleţea interioară de a suferi şi de a dezvălui, prin arta sa, miracolul timpului trăit. Recuzita semantică este pluriformă, pictorul îşi onorează harul prin abilităţi tehnice deosebite, iar echilibrul interior al picturii sale evadează din limitele formatului tradiţional, din clasicitatea reprezentării picturale, ajungând la o nouă sinteză vizuală.

„M-am născut ca să fiu pictor, eu am ales de la început să pictez, iau pictura ca pe o vocaţie, nu ca pe o joacă”, afirma Manuell Mănăstireanu.
Cu un simţ artistic înnăscut, un limbaj propriu, bine articulat, individualizat, în care se remarcă cu uşurinţă măiestria tehnică şi artistică, siguranţa în exprimarea plastică, în linie şi culoare, lucrările lui Manuell Mănăstireanu vorbesc despre o poetică a formelor interioare, a culorilor, în care omul este singurul capabil să redea forma plastică a frumuseţilor pe care divinitatea le-a sădit în sufletul fiecăruia dintre noi. Lumina, cu care artistul se află într-o relaţie necontenită, descrisă în perspective profund coloristice, dovedeşte crezul artistului care caută lumina exterioară, dar mai ales lumina interioară.
Magia lucrărilor lui Manuell Mănăstireanu rezidă din libertatea interpretării şi a culorii. Avem de-a face cu un subtil sistem de interogaţii interioare, în care artistul vizează destructurarea imaginii convenţionale, printr-o imagine transfiguratoare, menită să confere pânzelor sale forţă şi gravitate.
Recuzita stilistică a artistului face apel la sugestiile expresioniste, dar fără excesele cromatice ale acestuia. Cu o forţă de simbol extrem de puternică, care nuanţează şi potenţează impactul vizual, portretele lui Mănăstireanu au un dramatism al propriilor existenţe, au o monumentalitate a lor. Oamenii își pun intrebări, despre ochii personajelor sin opera lui, despre lipsa unui zâmbet... și abia atunci încep să înţeleagă, că el pictează într-o manieră unică, personală, în care fiinţa devine o manifestare intimă, pe care privitorul o simte conform propriei sale percepţii, pentru că văzul dispare, dar se recompune ca lumină interioară!

„Între timp, oamenii se nasc şi mor, unii uitaţi în propria lor unicitate. Dominantele grave, sumbre adesea, evocă cerurile mohorâte ale existenţei, ratările întâlnirilor cu fiinţa interioară. Omul generic e traversat de angoase şi anxietăţi şi chipul lui se contorsionează sub presiunea deformărilor afective.” afirma despre arta lui Mănăstireanu, criticul de artă, Valentin Ciucă.

„Portertul s-a născut în pictura mea ca o prelungire firească a tot ceea ce este în mine, lucrările mele fiind mai degrabă obsesii, expresivitatea dată de povestea din spatele fiecarui chip este centrul meu de interes”. Poate de aceea, picturile lui Manuell Mănăstireanu sunt exerciții de sinceritate faţă de el și faţă de public. El nu vrea să şocheze, dar sobrietatea şi dramatismul picturilor sale sunt o prelungirea luminilor şi umbrelor din existența sa. Artistul nu intră în pielea personajului atunci când îl pictează, ci caută personajele în propriul său eu, în propria-i intimitate.

Chipurile lui Brâncuşi sau Enescu sunt memorabile, nu pentru că reprezintă un mare muzician și un imens sculptor, ci pentru că Manuell Mănăstireanu i-a văzut şi i-a pictat ca nimeni altcineva!
I-a remitizat!
„Oamenii pe care-i pictez eu nu au rang, au stare. Sunt strigăte mute într-o lume a indiferenţei!”, mărturisea Manuell Mănăstireanu, un artist care pictează ca să respire, care nu se vede făcând altceva, care nu ştie să facă altceva, dar ştie şi simte că pictura este firul vieţii sale, care consideră că cel mai important este să reuşească să transmită acel „ceva” prin lucrările sale, ceva în care oamenii să se regăsească şi să-şi pună întrebări, un artist care pictează nu din rutină, ci pentru că are ceva de spus, la lumina zilei şi a soarelui, când ochii lui surprind cel mai bine subterfugiile culorii şi demitizării chipurilor, care-l are cel mai aproape de suflet pe „autorul necuvintelor”- Nichita Stănescu, dar care citeşte cu plăcere şi poezia lui Eminescu, Verlaine sau Rimbaud, un artist fascinat din copilărie de căpitanul Nemo al lui Jules Verne, un artist ale cărui picturi sunt o prelungire firească a tot ceea ce este în el, a întrebărilor niciodată sfârşite despre viaţă, moarte, emoţie, suferinţă!
Pentru că în artă, ca şi în viaţă, nimic nu respiră cu adevărat fără lumina dinlăuntrul tău!
Acesta este crezul său.
Frumos. Adevărat. De urmat. Ca o înviere.

Adina Renţea
 

Miercuri, 28 septembrie 2022, ora 17:00, Galeria Rotenberg-Uzunov, în parteneriat cu Asociația Culturală pentru Sprijinirea Artelor Frumoase, vă așteaptă în spațiul de artă contemporană, cu cea mai specială expoziție a toamnei.

”Oglinda este o ușă prin care poţi păși într-o lume misterioasă. Într-un alt timp şi alt spațiu”, afirmă Manuela Holban (Ioanid). La patru ani de la ultima expoziţie în România, Manuela Holban (Ioanid) se întoarce, din nou, acasă, cu o expoziţie.

Într-o permanentă relaţie cu propriile resorturi interioare de transformare, arta Manuelei Holban (Ioanid) inspiră rafinament şi sensibilitate, forţă şi fragilitate, deopotrivă.

Plăsmuiri ale unor emoţii şi trăiri personale profunde, cele 30 de lucrări din expoziție, reprezintă un simbol al căutării puterii interioare, vindecării, iubirii şi adevărului. Înrădăcinate simultan între trecut și prezent, personajele din picturile sale navighează în labirintul timpului și al spaţiului, ca piesele din jocul de șah, fără să ştie că altcineva le domină și le ghidează destinul.

Secvențe dintr-o poveste fără sfârșit!

Tablouri esenţă, în care arhetipurile imagistice şi simbolistica personajelor merg până la esenţă şi sinteză, Manuela Holban (Ioanid) recreează în simplitatea stilul său propriu, o lume fără timp, o lume în care eul profund aspiră catre cunoaşterea umană, unind trăsăturile spiritului şi sufletului într-un univers niciodată început şi niciodată sfârşit.

Magia personajelor, realul şi imaginarul demersului plastic, atrag atenţia iubitorului de frumos prin expresivitatea lor, prin perspectivele originale ale viziunii plastice asupra lumii, dar şi prin încercarea inteligentă de interogare a sinelui.

Tratate prin prisma unor concepţii artistice ce ţin de sfera spiritualului, figurile umane din lucrările lui Manuela Holban (Ioanid) vorbesc despre rostirea lumii interioare. În plan formal, chipul feminin apare, deseori, într-o formă decorativă, stilizată, într-un anturaj cu lumină difuză şi cromatică tăcută, într-o gamă de culori rece, ce amplifică expresivitatea emoţională a lucrării. Întreaga construcţie cromatică a tabloului corespunde stării de detaşare a personajului faţă de lumea reală şi retragerii în adâncurile universului său spiritual.

„ Arta nu reproduce vizibilul, face ca lucrurile să fie vizibile”, afirma Paul Klee.

Expoziţia poate fi vizitată în perioada 28 septembrie 2022 -15 octombrie 2022, de luni-vineri, în intervalul orar 14:30 -19:30.

Curator: Adina Rențea
Președinte ASAF

La bună revedere!

.

Sâmbătă, 7 mai 2022, de la ora 14:00, la galeria Parter a Palatului Brâncovenesc va avea loc deschiderea expoziției LA PORȚILE EDENULUI, artist Florin Petrachi, curator Adina Rențea. Scenografia expoziţională a paradisului poartă semnăturile lui Adrian Damian și Raluca Alexandrescu.

Pictor reprezentativ al școlii de artă contemporană ieşene, Florin Petrachi s-a născut în Hârlău, a urmat Colegiul Național de Artă „Octav Băncilă” Iași şi Facultatea de Arte Plastice a Universităţii „George Enescu”. Ulterior a absolvit un master în cadrul aceleiași facultăți, în paralel urmând şi cursurile Facultății de Teologie Ortodoxă, Secția „Artă sacră”. Cu o vocaţie artistică dezvăluită „de la prima întâlnire cu un instrument de scris”, aşa cum el însuşi mărturisea, Florin Petrachi aparține tinerei generații de artiști care îşi gestionează identitatea artistică, înglobând în substanţa ei lecţiile succesive propuse de arta modernă.

Modele artistice ale secolului al XX-lea, precum Henri Rousseau sau Gauguin, i-au marcat traseul artistic. S-a despovărat însă de ele, construindu-și propria identitate.(...) Parte din lucrările expuse la Palatul Mogoşoaia fac parte din seria, puternic autobiografică, Lumea lui Adam, serie care a fost expusă într-o expoziţie de succes, la Institutul Cultural Român de la Paris, în 2019. O suită importantă de lucrări prezente în expoziţie reprezintă rodul viziunii sale artistice din ultimii doi ani. Expoziţia va fi, în mod fericit, completată de un album de înaltă ţinută artistică, care poartă între filele lui semnăturile unor importanţi oameni de cultură din ţară şi străinătate.

.

Casa Filipescu-Cesianu, din componența Muzeului Municipiului București, va găzdui începând de joi, 31 martie 2022, la sediul său din Calea Victoriei nr. 151, expoziţia de pictură „Constantin Severin – Două decenii sub semnul Expresionismului Arhetipal 2002-2022”, organizată de Asociaţia Eudaimonia Europa. Vernisajul expoziției are loc miercuri, 30 martie, începând cu ora 17.00.

Binecunoscut în lumea întreagă, nu numai ca pictor, ci şi ca scriitor, Constantin Severin este fondator și reprezentant al expresionismului arhetipal, un curent artistic extins și apreciat la scară mondială, pe care l-a fondat în Bucovina natală, în anul 2001.
Despre ce înseamnă expresionismul arhetipal, dezvăluia într-un interviu chiar fondatorul acestuia: „Expresionismul arhetipal îşi găseşte locul între cele două paradigme majore ale artei contemporane, figurativul şi abstractul. El reprezintă o căutare spirituală a rădăcinilor comune aflate dincolo de accidentele tragice ale istoriei. Conceptul meu de lucru ca artist vizual, expresionismul arhetipal, deşi pare a fi unul nou descrie de fapt o realitate artistică imemorială. Expresionismul arhetipal este într-adevăr un nou concept, dar cu ecouri de substanţă într-o străveche tradiţie de a concepe arta, specifică şi culturilor din trecutul îndepărtat”.

„În expoziţia de la Casa Filipescu-Cesianu vor putea fi admirate peste 30 de lucrări reprezentative din cele două cicluri - Expresionismul Arhetipal şi Quantum Figurative - care au făcut deja istorie în lumea internaţională a artei şi despre care s-au scris numeroase cronici şi articole în reviste de prestigiu. Cele mai frecvente arhetipuri regăsite în lucrările din expoziție sunt statuetele culturilor primitive, «primordiale»: Gânditorul de la Hamangia, statuetele nubile, în formă de vioară ale culturii Cucuteni, Gumelnița, precum şi Doamna cu hermină a lui Leonardo da Vinci sau pictura Soții Arnolfini a lui Jan van Eyck. Construcțiile plastice ale lui Constantin Severin se dezvoltă pe simboluri figurative şi nonfigurative, pe schimbul dintre semnificațiile lor colective și private, precum și pe aproprierea de simboluri și imagini din arta unor maeştri ai picturii universale”, a afirmat Adina Rențea, curator al expoziției.
Cu ocazia vernisajului, la care sunt invitați să participe iubitorii de artă contemporană, va fi lansat volumul de poeme „Vieţile pictorilor”, autor Constantin Severin, publicat recent de editura „Eikon” din București.

Evenimentul este gândit ca o interferenţă a artelor - pictură, literatură şi muzică - prin invitarea cunoscutului cvartet „Arpeggione”, care va susține un recital pentru publicul prezent la eveniment.

Catalogul bilingv (română/engleză) al expoziției, realizat de talentatul designer Valentin Averitai, cu texte semnate de Adina Rențea (curator și organizator), Helen Gørrill (istoric și critic de artă din Marea Britanie) și Toti O’Brien (muzician, scriitor și artist vizual din SUA) va fi distribuit gratuit la vernisaj.

Expoziția va putea fi vizitată până pe data de 8 mai 2022.

.

Arta nu face decât să înceapă continuu...”
Constantin Brâncuşi

Cu ocazia Zilei Naționale ”Constantin Brâncuși”, sărbătorită la 19 februarie, la Galeria Rotenberg-Uzunov se va deschide joi, 17 februarie 2022, ora 17:00, expoziţia „REVERENCE”, semnată Bianca Paraschiv.

Absolventă a Universităţii Naționale de Arte Bucureşti, secția Pictură, membră a Uniunii Artiștilor Plastici din România, Bianca Paraschiv şi-a început încă din facultate drumul recunoaşterii personale şi artistice. Numeroase galerii importante din Bucureşti i-au găzduit lucrările, iar opera marelui Brâncuşi i-a fost sursă de inspiraţie în proiecte culturale, realizate în muzee din ţară sau galerii din străinătate.

Expoziția de la Galeria Rotenberg-Uzunov este reverența unei artiste tinere și impetuoase, în fața celui care a resetat timpul artei moderne. Bianca Paraschiv se construiește pe sine, într-o exprimare năvalnică, folosindu-se de tehnici diverse, juxtapunând permanent delicatețea unor linii perfect controlate, cu emoția scufundării în mesajele sale.

Alegerea imersiunii în universul brâncușian este un episod inspirat și dedicat, al raportării necontenite dintre aspirația creatoarei în devenire și expresiile inconfundabile ale artistului devenit planetar recognoscibil.
Desenele, pigmentate cu colajul atât de cald, de uman, din scrisoarea maestrului, reamintesc, cu efervescență și caracter grafic, detalii din moștenirea lui Brâncuși. Chipul său, revine obsesiv ca o prezență călăuzitoare.
Bianca Paraschiv confruntă propria explozie grafică și traseul compozițional, cu elemente emblematice din universul brâncuşian: Domnişoara Pogany, Sărutul, Recunoștința fără Sfârșit, Poarta Sărutului, Coloana.

Printre referirile la maestru se strecoară, fluid și vivace, energia artistei, debordând în tușe ample, arcuri de cerc sigure și reverberate sau segmente îndreptate ferm spre punctele cu care ni se propun întâlniri vizuale. Căutările, tatonările stilistice ale tinerei artiste, deţinătoarea mai multor premii naţionale şi internaţionale, cu numeroase expoziţii personale şi de grup, ne-o înfățișează într-un post cubism – abstract, acomodat la ritmul secolului 21.

O expoziţie-omagiu autorului Coloanei infinitului, una dintre realizările sculpturale majore ale secolului XX, considerată “singura sculptură a timpurilor moderne care poate fi comparată cu marile monumente ale Egiptului sau Greciei!“

Expoziţia este organizată de Galeria Rotenberg - Uzunov, şi Asociaţia Culturală pentru Sprijinirea Artelor Frumoase și poate fi vizitată de luni-vineri, în intervalul orar 14:30 -19:30, duminică: 12:00 - 17:00, cu respectarea normelor de siguranță în vigoare, în vederea prevenirii contaminării cu noul coronavirus SARS-COV-2.

Curator: Adina Rențea

Președinte ASAF

Vă așteptăm cu drag!