Alina Cojocaru

Prim-balerina Alina Cojocaru, din nou pe scena Operei Naționale București, în premiera spectacolului de balet în două părți „DSCH. The Dream”
Sâmbătă, 5 decembrie, ora 19:00

În atmosfera feerică premergătoare sărbătorilor de iarnă, sâmbătă, 5 decembrie, de la ora 19:00, Opera Naţională Bucureşti prezintă premiera spectacolului alcătuit din lucrările de balet „DSCH”, coregrafia de Alexei Ratmansky, pe muzica lui Dmitri Şostakovici, și „The Dream” („Visul”), coregrafia de Sir Frederick Ashton, pe muzica lui Felix Mendelssohn, bazat pe „Visul unei nopţi de vară” de William Shakespeare. Premiera va beneficia de participarea prim-balerinei de renume internațional Alina Cojocaru (rolul Titania în „The Dream”), iar la pupitrul Orchestrei Operei Naționale București se va afla dirijorul Cristian Sandu. 

Lucrarea coregrafică „DSCH” a fost realizată în anul 2008 pentru New York City Ballet pe muzica lui Dmitri Şostakovici (Concertul nr. 2 în Fa major op. 102, compus în anul 1957). Numele baletului provine de la formula „DSCH”, motiv muzical (în notaţia muzicală de provenienţă germană) folosit de compozitor ca o aluzie la numele propriu şi ca o semnătură (acronim al numelui său). Alte montări ale acestui balet au avut loc la Pacific Nortwest Ballet din Seattle, Teatro alla Scala din Milano şi Teatrul Mariinsky din Sankt Petersburg. După premiera mondială din anul 2008, publicaţia The New York Times a scris: „DSCH” este o construcţie coregrafică plină de suspans, cu pasaje de dans strălucitoare care îţi taie respiraţia. Iar şi iar, te afli în faţa întrebărilor „Ce se va întâmpla mai departe?” şi „Care au fost exact paşii care tocmai s-au desfăşurat cu repeziciune?”. Şi, mai mult de atât, baletul este marcat de o gingaşă şi pură poezie (Alastair Macaulay – The New York Times, mai 2008). Ziarul The Telegraph l-a numit pe Alexei Ratmansky cel mai talentat coregraf de balet de astăzi. În calitate de coregraf, Ratmansky a creat balete pentru Baletul Teatrului Mariinsky din Sankt Petersburg, Baletul Naţional Olandez, Baletul Kirov, Baletul Regal Danez, Baletul Regal Suedez, New York City Ballet, Baletul din San Francisco, Baletul de Stat din Georgia etc.

Baletul într-un act „The Dream” („Visul”), creaţie a coregrafului englez Frederick Ashton, a avut premiera în anul 1964 la Opera din Londra şi este inspirat de piesa „Visul unei nopţi de vară” de William Shakespeare. „The Dream” poartă amprenta stilului Ashton, recognoscibil datorită mişcărilor ample de braţe şi intersului special acordat părţii superioare a corpului, umorului şi aluziilor subtile prezente în baletele sale, unor înlănţuiri de mişcări specifice, un stil mai degrabă liric decât dramatic. Fredrick Ashton este considerat unul dintre cei mai importanţi creatori ai secolului al XX-lea, cu o activitate de peste şase decenii în arta dansului. El a impus în balet, prin stilul său, mişcări extrem de dificile din punct de vedere tehnic. „The Dream” reprezintă, astfel, o lucrare în care baletul câştigă noi valenţe, în care spiritul poveştii este amplificat de mişcare, iar emoţia se propagă prin îmbinarea fericită între eleganţă şi culoare.

DSCH. The Dream
PREMIERĂ
Spectacol alcătuit din două lucrări de balet
Sâmbătă, 5 decembrie, ora 19:00

Cu participarea prim-balerinei Alina Cojocaru (în „The Dream”/„Visul”, rolul Titania)

Dirijor: Cristian Sandu (invitat)

DSCH
Coregrafia: Alexei Ratmansky
Costume: Holly Hynes
Muzica: Concertul nr. 2 în Fa major op. 102 de Dmitri Şostakovici
Asistent coregrafie şi maestru de repetiţii: Laura Contardi
Lighting design: Marc Stanley
Asistent lighting design: Perry Silvey

Distribuția din 5 decembrie:

Un cuplu:  Sena Hidaka şi Henry Dowden
Un trio:  Bianca Fota, Shuhei Yoshida, Takahiro Tamagawa
Trei cupluri: Akane Ichii, Mihaela Soare, Bianca Stoicheciu, Liam Morris, Egoitz Segura, Barnaby Bishop
Patru cupluri: Nastazia Philippou, Raquel Gil Bergstrom, Fiona Cameron Martin, Amy Lee Bale, Răzvan Cacoveanu, Alessandro Audisio, George Murray Nightingale, Miquel Duran Torrents

The Dream (Visul)
Coregrafia şi libretul: Sir Frederick Ashton, după piesa „Visul unei nopţi de vară” de William Shakespeare
Muzica: „Visul unei nopţi de vară” de Felix Mendelssohn Bartholdy (aranjament muzical şi orchestraţie de John Lanchbery)
Scenografia: David Walker
Lighting design original: John B. Read
Maestru de repetiţii şi notaţie coregrafică: Patricia Tierney
Adaptare lighting design: Ionuţ Gabriel Pruteanu

Distribuția din 5 decembrie:

Titania: Alina Cojocaru 
Oberon: Dawid Trzensimiech
Puck: Shuhei Yoshida
Bottom: Alistair Beattie
Cinci Ţărani: Alessandro Audisio, Răzvan Cacoveanu, Mircea Ioniţă, Shohya Oheda, Caspar Stadler
Cuplul Certăreţ:
Helena: Andra Ionete
Demetrius: Liam Morris
Cuplul de Îndrăgostiţi:
Hermia: Bianca Stoicheciu
Lysander: Henry Dowden
Patru Zâne – solo:
Măzăriche: Raquel Bergstrom
Fir-de-Păianjen: Akane Ichii 
Fluturaş: Francesca Velicu 
Bob-de-Muştar: Nastazia Philippou

Cu participarea Corului de Copii şi Tineret „Symbol”, director: Jean Lupu, dirijor: Luminiţa Guţanu Stoian

„The Dream” este produs în colaborare cu Royal Opera House Covent Garden din Londra

Următoarele reprezentații (cu distribuții diferite, disponibile pe site-ul www.operanb.ro, secțiunea Calendar): 6 și 16 decembrie 2015

Biletele pot fi achiziţionate de la Casa de Bilete a Operei Naţionale Bucureşti, deschisă zilnic între orele 9.00-13.00 şi 15.00-19.00 sau online, de la adresa tickets.operanb.ro și din rețeaua bilet.ro

Foto: Cristian Lăzescu

- Prim-balerina Alina Cojocaru dansează din nou la București-

Trei lucrări coregrafice reprezentative care poartă semnăturile unora dintre cei mai importanţi creatori ai zilelor noastre sunt prezentate în premieră națională în data de 25 aprilie, ora 19.00, la Opera Națională București.

„Classical Symphony” în coregrafia luiYuri Possokhov, „Petite Mort” în coregrafia lui Jiři Kylián şi „Marguerite and Armand”, în viziunea lui Sir Frederick Ashton sunt unite în cadrul unui triptic extraordinar de balet care investighează prin mijloace inovative de expresie corporală posibilitatea de a reda simbolic trăiri individuale și relații interumane general valabile. Fiecare dintre cele trei lucrări prezentate în cadrul acestui spectacol reprezintă o adevărată provocare pentru membrii Companiei de Balet a Operei Naționale București, o companie specializată în dans clasic, balerinii experimentand cu această ocazie noi stiluri coregrafice care imbină elemente de dans clasic cu cele ale dansului contemporan.

„Classical Symphony”, în coregrafia lui Yuri Possokhov, a avut premiera în anul 2010 la San Francisco Ballet, spectacolul fiind ulterior preluat de mai multe companii de prestigiu din lume, printre care Bolshoi Theatre din Moscova, Atlanta Ballet şi Cincinnati Ballet. Lucrarea prezintă o lume imaginară, cu personaje magice care ilustrează relaţii interumane într-un spaţiu descris ca un vis prin lumină şi culoare.
„Acesta este unul dintre acele spectacole de balet care ţine publicul în tensiune până la ultima notă muzicală. Este plin de virtuozitate, cu mişcări contrastante: în timp ce partea de sus a corpului este plină de fluiditate, exactitatea mişcării picioarelor debordează de energie. Pentru mine acest balet reprezintă o nouă provocare şi o nouă oportunitate de a încerca un alt stil”.
Cristina Dijmaru – prim-solistă, despre ,,Classical Symphony”.

,,Este un balet foarte greu din punct de vedere tehnic, de asemenea este foarte rapid de aceea la început ne-a fost greu să ţinem ritmul. Este diferit ca stil, deşi pleacă de la clasic, are mişcări care duc spre dans contemporan, mai ales în ceea ce priveşte braţele și oferă o libertate de mişcare pe care nu o avem în baletul clasic”.
Bianca Fota – prim balerină , despre ,,Classical Symphony”

,,Sunt multe referinţe pentru zbor deoarece lucrarea oferă şansa balerinului de a efectua salturi înalte, ceea ce pe mine mă avantajează. Este o provocare.”
Barnaby Bishop – solist, despre ,,Classical Symphony”

,,Petite Mort”, în coregrafia lui Jiří Kylián, a avut premiera în anul 1991 în cadrul Festivalului de la Szalsburg, la împlinirea a doua secole de la moartea compozitorului Wolfgang Amadeus Mozart. Pentru această lucrare el a ales două fragmente din cele mai frumoase și mai cunoscute concerte pentru pian și orchestra ale lui W.A.Mozart, Concertul nr. 23 pentru pian şi orchestră în La major, K488 - Adagio şi Concertul nr. 21 pentru pian şi orchestră în Do major, K 467 – Andante, alăturându-le stilului său coregrafic în cadrul unui spectacol fascinant de dans contemporan caracterizat prin mişcări surprinzătoare, imagini sugestive şi forţă interpretativă.

„Este pentru noi o experienţă unică, un stil de dans pe care avem mai rar ocazia să-l practicăm, o coregrafie intensă care pe mine m-a pregătit, care mă ajută să mă exprim foarte bine. Este un balet foarte bine structurat. Toate coregrafiile lui Kylián sunt unice în felul lor, reprezintă un stil pe care nu îl regăseşti în altă parte.”
Bianca Stoicheciu – solistă, despre ,,Petite Mort”

,,Pentru mine această experienţă este un vis devenit realitate. Cunoşteam lucrarea şi o privesc cu umire şi admiraţie pentru că mi se pare că în ea s-au întâlnit două genii, compozitorul, Wolfgang Amadeus Mozart şi coregraful, Jiří Kylián. Dacă în „Falling Angels” , o altă lucrare semnată Kylián în care am dansat totul se baza pe ritm, aici totul este poezie. Totul pluteşte şi se contruieşte foarte uşor de aceea este extraordinar.”
Marina Minoiu-prim-solistă, despre ,,Petite Mort”

,,Jiří Kylián este un coregraf genial, îmi plac foarte mult toate coregrafiile lui. Este o provocare pentru noi să abordăm un alt stil decât cel clasic, mai ales că la ultima lucrare a lui Kylián de la Bucureşti băieţii n-au avut prilejul de a dansa, aşa că am aşteptat acest moment cu nerăbdare. Este un balet dificil de dansat. Trebuie să fim într-un sincron perfect, neavând în acel moment, când folosim floretele, un fond muzical. Trebuie să ne sincronizăm în funcţie de respiraţia fiecăruia.”
Bogdan Cănilă – prim-solist, despre ,,Petite Mort”

,,Marguerite and Armand”, lucrare coregrafică ce poartă semnătura lui lui Sir Frederick Ashton, a fost creată în anul 1963 special pentru cuplul de dansatori Margot Fonteyne - Rudolf Nurieev. Realizat în stil neoclasic și caracterizat prin inovații subtile în ceea ce privește mișcările dansatorilor, baletul are drept sursă principală de inspirație de romanul şi piesa de teatru „Dama cu camelii” de Alexandre Dumas-fiul şi reproduce tragica relaţie sentimentală dintre o celebră curtezană a Parisului şi un tânăr a cărui familie încearcă să-l îndepărteze de femeia iubită.
Cu ocazia premierei de la București, prim-balerina Alina Cojocaru va fi prezentă din nou pe scena Operei Naționale București dansând pentru prima dată în această lucrare creată de Sir Frederick Ashton.

,,Găsesc acest personaj de-a dreptul fascinant. Am făcut o documentare în legătură cu rolul şi de unde provine această poveste, viaţa Margueritei Gautier, şi am cercetat legătura dintre ea şi Marie Duplessis. Faptul că această poveste este inspirată de o serie de întâmplări adevărate m-a fascinat,m-a făcut să caut în continuare şi să descopăr mai departe cine este Marguerite Gautier. Cred că este mai interesant de aflat cine este acest personaj înainte de a apărea pe scenă, cum a devenit curtezană, cum a devenit o femeie atât de importantă, cum s-a autoeducat, cum viaţa grea prin care a trecut şi pe care ceilalţi n-o cunosc îi dă o alură aparte. Este interesant de aflat cum a ajuns Marguerite Gautier să fie admirată de cei mai de seamă bărbaţi ai societăţii - artişti, muzicieni, oameni bogaţi, nobili. Pentru mine, cea mai mare provocare este de a reda această alură, a femeii care şi-a descoperit sau şi-a creat o anumită putere asupra bărbaţilor.”
Alina Cojocaru – prim-balerină, despre ,,Petite Mort”

,,Pentru mine acest spectacol a însemnat un imbold de a mă repune în formă, dar şi prilejul de a dansa un rol pe care mi l-am dorit de foarte, foarte mult timp. Nu este un rol foarte solicitant, a fost creat pentru o balerină care la vremea aceea era destul de în vârstă pentru dans, pentru Margot Fonteyn. Nu este foarte dificil din punct de vedere tehnic, dar are nevoie de o interpretare deosebită. Spectacolul este construit pe dinamica relaţiei dintre Marguerite şi Armand, dintre aceştia şi Tatăl, Duce şi restul bărbaţilor de pe scenă. Ca femeie, înţelegi foarte bine drama pe care ea o trăieşte şi cred că este o piatră de încercare din punct de vedere interpretativ”.
Corina Dumitrescu – prim-balerină, despre ,,Petite Mort”

,,Visez la acest rol de multă vreme, încă de când eram la Baletul Regal din Londra, sunt îndrăgostit de poveste, de coregrafie, de muzică. Este un balet dificil, este o provocare din punct de vedere tehnic, trebuie să respecţi fiecare pas şi să redai credibil povestea”.
Dawid Trzensimiech – prim balerin, despre ,,Petite Mort”

PREMIERĂ
Sâmbătă, 25 aprilie 2015 , ora 19.00

Classical Symphony

Muzica: Serghei Prokofiev
Coregrafia: Yuri Possokhov
Decorurile: Yuri Zhukov
Costumele: Sandra Woodall

1 cuplu - Bianca Fota și Dawid Trzensimiech
2 cupluri - Marina Minoiu și Shuhei Yoshida | Sena Hidaka și Barnaby Bishop
și
Ansamblul de Balet al Operei Naţionale Bucureşti

Petite Mort

Muzica: Wolfgang Amadeus Mozart
Coregrafia şi decorurile: Jiří Kylián
Costumele: Joke Visser

Soliști balet:
Cristina Dijmaru și Bogdan Cănilă
Raquel Gil-Bergstrom și Liam Morris
Sena Hidaka și Shuhei Yoshida
Bianca Fota și Robert Enache
Marina Minoiu și Dawid Trzensimiech
Bianca Stoicheciu și Barnaby Bishop

Marguerite and Armand

Muzica: Franz Liszt
Coregrafia: Sir Frederick Ashton
Scenografia: Cecil Beaton
Marguerite - Alina Cojocaru
Armand - Robert Enache
Tatăl - Călin Rădulescu
Ducele - Antonel Oprescu
şi
Ansamblul de Balet al Operei Naţionale Bucureşti

Distribuție:
Duminică, 26 aprilie 2015, ora 19.00

Classical Symphony

1 cuplu - Cristina Dijmaru și Robert Enache
2 cupluri - Rin Okuno și Shuhei Yoshida | Mihaela Soare și Bogdan Cănilă
și
Ansamblul de Balet al Operei Naţionale Bucureşti

Petite Mort

Soliști balet:
Cristina Dijmaru și Bogdan Cănilă
Raquel Gil-Bergstrom și Liam Morris
Sena Hidaka și Shuhei Yoshida
Bianca Fota și Robert Enache
Marina Minoiu și Dawid Trzensimiech
Bianca Stoicheciu și Barnaby Bishop

Marguerite and Armand

Marguerite - Corina Dumitrescu
Armand - Dawid Trzensimiech
Tatăl - Călin Rădulescu
Ducele - Antonel Oprescu
şi
Ansamblul de Balet al Operei Naţionale Bucureşti
 

Alina Cojocaru dansează în premiera naţională a baletului La Sylphide, în coregrafia lui Johan Kobborg, la Opera Naţională Bucureşti

7 şi 8 decembrie 2013, ora 19:00

Unul dintre cele mai vechi şi importante balete din lume, La Sylphide, este pus în scenă pentru prima dată în România la început de decembrie, la Opera Naţională Bucureşti. Evenimentul deschide de asemenea seria invitaţilor de talie mondială ai acestei stagiuni, instituţia aducând în faţa publicului din România nume consacrate ale baletului mondial: Johan Kobborg, aflat la Bucureşti în calitate de coregraf invitat, precum şi prim-soliştii de renume internaţional Alina Cojocaru şi Steven McRae.

Astfel, sâmbătă, 7 decembrie, de la ora 19.00, coregraful Johan Kobborg prezintă la Opera Naţională Bucureşti baletul La Sylphide, avându-i ca invitaţi în rolurile principale pe celebra prim-solistă Alina Cojocaru, desemnată Balerina Deceniului (Moscova, 2010), şi pe prim-solistul Baletului Regal din Londra Steven McRae, câştigător al Premiului Dancing Times la categoria „Cel mai bun dansator” la National Dance Award (Marea Britanie, 2011).

A doua reprezentaţie a spectacolului va avea loc duminică, 8 decembrie 2013, de la ora 19.00, avându-i în rolurile principale pe prim-solişti ai Operei Naţionale Bucureşti.

„Este o mare bucurie să montez la Opera Naţională Bucureşti baletul La Sylphide, unul dintre cele mai importante din punct de vedere istoric. Este, de altfel, primul balet la care s-au folosit poantele, desigur în versiunea franceză a lui Filippo Taglioni, prin anul 1832. Vechea şcoală de balet avea ca scop să provoace emoţii puternice, iar în acest caz visul îl face pe James, personajul principal, să piardă totul. Şi astăzi subiectul este extrem de emoţionant pentru că nu ştim dacă ceea ce se întâmplă este real sau este doar în imaginaţia lui James. Desigur, el explorează, îndrăgostit de această creatură misterioasă, Silfida...” a declarat Johan Kobborg, supranumit „dansatorul clasic suprem” de către cotidianul britanic The Telegraph.   

„O gură de aer proaspăt”, astfel numea, în urmă cu un an, publicaţia Sarasota Herald-Tribune spectacolul de balet La Sylphide pe care dansatorul de origine daneză Johan Kobborg l-a pus în scenă în 2005 pentru Compania Regală de Balet din Londra. Iar la câţiva ani distanţă, coregraful Johan Kobborg pune în scenă la Opera Naţională Bucureşti acelaşi balet - emoţionantă poveste de dragoste ce are în centru un tânăr scoţian care, îndrăgostit de o Silfidă, îşi părăseşte iubita pentru un vis de neatins.

Johan Kobborg a fost prim-solist al Baletului Regal Danez, al Baletului Regal din Londra şi este invitat al celor mai importante companii din lume. În ultimii ani, Johan Kobborg s-a remarcat în paralel şi în calitate de coregraf, lucrările sale fiind prezentate de Baletul Regal din Londra, Baletul Teatrului Balşoi din Moscova, Baletul Regal din Noua Zeelandă etc. În anul 2009, spectacolul său La Sylphide de la Teatrul Balşoi a primit Premiul „Masca de Aur” la Moscova pentru cel mai bun spectacol al anului.   

Scenografia baletului, inspirată din peisajele Scoţiei, îi aparţine artistei de origine rusă Natalia Stewart, care a colaborat la Royal Opera House din Londra cu artişti faimoşi, scenografi, coregrafi şi dansatori, la repunerea în scenă a lucrărilor lui George Balanchine, Frederick Ashton sau Keneth Macmillan. De asemenea, recent, Natalia Stewart a creat scenografia pentru baletul nonconformist în patru părţi Genesis.

„Dacă mergeţi în Scoţia, este extraordinar să vedeţi acele dealuri şi acele culori care se împletesc cu cerul. Pentru Actul I am folosit un interior de castel, pentru că, în această versiune, personajele nu sunt din mediul rural, ca în libretul original, ci nobili. Am hotărât să nu ne situăm într-o epocă anume, deci nu putem spune că acţiunea se petrece într-o anumită perioadă istorică. Pentru costume am folosit motive folclorice scoţiene (pe scenă se poartă kilt-uri), deci există elemente tradiţionale”, ne-a declarat scenografa.

Premiera din 7 decembrie va fi precedată, începând cu ora 18.30, de o conferinţă de presă, la care vor lua cuvântul coregraful Johan Kobborg şi Răzvan Ioan Dincă, Directorul General al Operei Naționale București.

Premieră naţională

La Sylphide

Balet în două acte de Herman Severin Løvenskiold
Libretul după Adolphe Nourrit şi Filippo Taglioni

Un spectacol de Johan Kobborg
Coregrafia originală: August Bournonville
Dirijor: Ciprian Teodoraşcu
Scenografia: Natalia Stewart
Lighting design: Daniel Klinger
Asistent de coregrafie: Corina Dumitrescu
Asistent de scenografie: Tudor Creţu

Distribuţia:

Sâmbătă, 7 decembrie, ora 19.00

Silfida – Alina Cojocaru (invitată specială)
James – Steven McRae (invitat special)
Effie – Oana Babuşka
Gurn – Yoshida Shuhei
Madge – Alexandra Gavrilescu
Anna – Beatrice Şerbănescu
Doi prieteni – Gabriel Luca, Raul Oprea
Pas de six – Shohei Horiuchi, Lucas Campbell, Călin Rădulescu, Marina Minoiu, Bianca Stoicheciu, Lorena Negrea
Prima silfidă – Noellie Coutisson
Două silfide – Rin Okuno, Sena Hidaka

Cu participarea Orchestrei şi Ansamblului de Balet al Operei Naţionale Bucureşti şi a elevilor Liceului de Coregrafie Floria Capsali din Bucureşti

Duminică, 8 decembrie, ora 19.00

Silfida – Sena Hidaka
James – Robert Enache
Effie – Diana Tudor
Gurn – Vlad Toader
Madge – Adina Tudor
Anna – Camelia Soare
Doi prieteni – Gabriel Luca, Florin Mihalache
Pas de six – Yoshida Shuhei, Lucas Campbell, Shohei Horiuchi, Alice Minoiu, Reina Yagura, Rachel Hernon
Prima silfidă – Marina Minoiu
Două silfide – Rin Okuno, Bianca Stoicheciu

Cu participarea Orchestrei şi Ansamblului de Balet al Operei Naţionale Bucureşti şi a elevilor Liceului de Coregrafie Floria Capsali din Bucureşti