Anca Brătuleanu

11 aprilie 2013, orele 18.00

 

Continuând seria întâlnirilor specialiştilor cu publicul, Muzeul Naţional de Artă al României vă propune să participaţi la o masă rotundă cu tema: Mănăstirea Argeşului: un Saint Denis românesc? 

 

Alături de prof. univ. dr. arh. Anca Brătuleanu şi prof. univ. dr. Ştefan Andreescu vă invităm să luaţi parte la o discuţie despre rolurile atribuite în diverse epoci celui mai celebru  monument din spaţiul românesc. Pornind de la dorinţa voievodului Neagoe Basarab care – aşa cum ne spune legenda – a dorit să transforme un zid părăsit într-un loc de o frumuseţe inegalabilă, vom încerca să descifrăm gesturile generaţiilor de ctitori care i-au urmat de a multiplica, într-o formă sau alta, modelul sau mesajul simbolic al monumentului argeşean. 

 

Pe de altă parte, ne vom strădui să înţelegem dacă Manăstirea Argeşului - având încă de la început funcţia de necropolă domnească, funcţie asumată în epoca modernă şi de primii regi ai României, şi bucurându-se în toate epocile istorice de un prestigiu incontestabil - poate sau nu să fie considerată un „Saint Denis” românesc. 

 

Intrarea este gratuită. Participarea se realizează pe bază de înscriere la adresa de e-mail: comunicare@art.museum.ro

 

Totodată, sâmbătă, 13 aprilie 2013, ora 11.00 vă invităm să petreceţi UN CEAS PENTRU ARTĂ: vizită cu ghidaj gratuit în expoziţie. Prezentarea va fi susţinută de Emanuela Cernea, curator al expoziţiei,  împreună cu unul dintre specialiştii în restaurarea textilelor medievale din cadrul muzeului, care vă vor vorbi despre restaurarea costumelor medievale din colecţia muzeului, pornind de la povestea caftanului atribuit voievodului Neagoe Basarab.

 

Se plăteşte doar biletul de intrare în expoziţie (10 lei întreg, 5 lei redus), fără taxa de ghidaj obişnuită. Participarea se face pe bază de programare la telefon 021.314.81.19 sau prin e-mail la comunicare@art.museum.ro până vineri, 12 aprilie, ora 16.00.

 

 

Expoziţia Mărturii. Frescele Mănăstirii Argeşului prezintă publicului 31 dintre capodoperele picturii medievale româneşti. Atribuite zugravului Dobromir şi echipei sale, aceste fragmente de pictură murală au fost comandate în urmă cu aproape 500 de ani de voievodul Neagoe Basarab pentru a decora ctitoria sa de la Curtea de Argeş.

Acum 130 de ani, în contextul restaurării bisericii de echipa arhitectului francez André Lecomte du Noüy, frescele, care reprezintă mai puţin de 5% din decoraţia murală originară a bisericii,  au fost extrase pentru a fi salvate şi păstrate în muzeu, fiind singurele mărturii ale picturii acestui monument emblematic pentru cultura românească.

Cele 31 de fragmente de pictură murală sunt redate astăzi publicului,  într-o prezentare inedită,  ca urmare a unui laborios proces de restaurare efectuat pe parcursul ultimelor două decenii de numeroşi specialişti, sub coordonarea prof. univ. dr. Oliviu Boldura, a prof. univ. dr. Dan Mohanu şi a lect. univ. dr. Romeo Gheorghiţă.

Expoziţia Mărturii. Frescele Mănăstirii Argeşului rămâne deschisă până pe 26 mai 2013.

 

 

Anca Brătuleanu este profesor la Universitatea de Arhitectură „Ion Mincu”, departamentul de Istoria şi Teoria Arhitecturii şi Conservarea Patrimoniului, profesor invitat la Centrul Cultural Internaţional din Cracovia şi la Universitatea Kardinal Wyszynski din Varşovia. 

Este expert în domeniul protecţiei patrimoniului şi membru în organizaţii profesionale naţionale şi internaţionale.

Este autoarea a numeroae articole, studii şi volume în domeniul istoriei arhitecturii şi al conservării patrimoniului, printre care Portrete domneşti în colecţii străine / Portraits of Romanian Princes in foreign Collections,  ICR, 2010; Arhiva Alexandru Tzigara-Samurcaş / The Alexandru Tzigara-Samurcaş Archive, coord. volum, Ed. Universitară „Ion Mincu”, 2009; Curţi domneşti şi boiereşti în România. Valahia secolelor al XVII-lea şi al XVIII-lea/ Romanian Princely and Nobiliary Courts. The 17th and 18th century Walachia, Simetria, 1997.

Este coordonatorul proiectului moNUmenteUITATE, care îşi propune realizarea unei arhive cu imagini şi informaţii despre reşedintele nobiliare extraurbane din Transilvania, Banat, Crişana şi Maramureş şi aducerea acestor monumente în atenţia publicului, în speranta ca destinul lor va fi deturnat şi ele vor fi salvate de la ruina şi uitare.

 

Ştefan Andreescu este istoric, cercetător ştiinţific în cadrul Institutului de Istorie „Nicolae Iorga” al Academiei Române – unde conduce programul „Europa Centrală, ţările române şi Marea Neagră” – şi profesor la Facultatea de Ştiinţe Politice din cadrul Universităţii din Bucureşti, unde predă istoria politică a românilor. 

A fost membru al Comisiei Naţionale a Monumentelor Istorice din România şi este autorul a peste 150 de studii, articole şi recenzii şi a 8 volume, printre care Relaţiile politice dintre Ţara Românească, Moldova şi Transilvania în perioada 1526-1593, Restitutio Daciae, III, Studii cu privire la Mihai Viteazul sau monografia închinată lui Vlad Ţepeş. 

Este redactor şef al anuarului academic „Studii şi materiale de istorie medie” şi membru al colegiilor de redacţie ale periodicelor „Revista Istorică” şi „Historical Yearbook”. 

Este membru fondator al Institutului de genealogie şi heraldică „Sever Zotta” din Iaşi şi al Societăţii europene pentru istoria Mării Negre.

 

 

Proiect realizat cu sprijinul financiar al Administraţiei Fondului Cultural Naţional (AFCN)