Barbu-Ştefănescu Delavrancea

 

         O surprinzătoare şi neaşteptată expoziţie, găzduită în spaţiul generos al galeriei „Dialog”, de la parterul Primăriei Sectorului 2, începând de joi, 18 octombrie, ora 18.00, va readuce în atenţia publicului lumea românească interbelică, văzută prin ochii pictoriţei Nuni Dona, nepoata lui Barbu Ştefănescu Delavrancea.

         Alături de primarul Neculai Onţanu şi de curatorul galeriei, Ruxandra Garofeanu, colecţionarul Florin Colonaş va face vorbire despre viaţa şi opera pictoriţei. În opinia sa, oamenii şi peisajele pictoriţei sunt doar bune pretexte pentru a percepe şi înţelege lumea din preajmă, multe portrete în expoziţie, dintre cele mai reuşite, reînviind o lume de mult apusă.

          Născută în anul 1916, cu studii la Academia de Arte Frumoase din Bucureşti, la clasa pictorului Francisc Şirato, Nuni Dona va parcurge cu seninătate şi consecvenţă decenii de istorie. A trăit şi a pictat după pofta inimii, destinul hărăzindu-i o viaţă lungă, până la 93 de ani, realizând acuarele şi pasteluri de mare acurateţe a compoziţiei şi culorilor.

          Nuni Dona, pe numele sau adevărat Niculina Dona se naşte în familia medicului militar Achil Raul Alexandru Dona şi a Niculinei Henrieta (născuta Delavrancea, cea de-a treia fiica a scriitorului şi omului politic Barbu-Ştefănescu Delavrancea).
 

         Din copilărie este îndrumată către pictură de mama ei, ea însăşi o artista foarte cunoscuta şi apreciată în epocă. Urmează liceul la Şcoala Centrala de fete "Marica Brâncoveanu" din Bucureşti, apoi Academia de Arte Frumoase. După absolvire (1939) va deveni o prezenţă activă în viaţa plastică românească, expunând la Saloanele Oficiale de pictură din 1940, 1942, 1943, 1944 si la cele de grafica din 1939, 1940, 1942 si 1943. În 1942 primeşte premiul "Elena si Anastase Simu", iar în 1944 are loc prima expoziţie personală la Ateneul Roman.
 

         După 1950, a desfăşurat o susţinută activitate în domeniul artelor decorative, cu lucrări în tehnica frescei şi a mozaicului, realizate de cele mai multe ori împreuna cu pictorul şi profesorul Gheorghe (Ghiţă) Popescu, între care: o fresca a sălii de consiliu din fostul sediu al Primăriei Municipiului Bucureşti cu tema "Din trecutul Capitalei", o fresca a sălii de consiliu a Primăriei Constanţa, cu tema "Din istoria Dobrogei", un mozaic decorativ al faţadelor blocurilor Piaţa Arini - Suceava, un mozaic decorativ la o şcoala din cartierul Nicolina – Iaşi, o frescă a Casei de cultură din Baia Mare, biserici din Piteşti şi Ploieşti, capela românească din Ierusalim.