Chişinău

Salonul Naţional de Artă Decorativă Cotroceni itinerat la Chişinău

Pagina asociata stirii (spectacol, galerie etc.): 
Muzeul Naţional Cotroceni
Data: 
6 Mar 2014 - 5 Apr 2014
Eveniment special: 
Nu

Comunicat de presă

Salonul Naţional de Artă Decorativă Cotroceni 2013, ediţia a XIV-a itinerat la Chişinău

     Muzeul National Cotroceni itinerează la Chişinău, la  invitaţia Muzeului Naţional de Artă al Moldovei, în perioada 6 martie - 5 aprilie 2014, cea de-a XIV-a ediţie a Salonului Naţional de Artă Decorativă Cotroceni 2013, manifestare intrată în tradiţia Muzeului Naţional Cotroceni.
Valoarea incontestabilă a ediţiei Salonului Naţional de Artă Decorativă de la Cotroceni, editia 2012 a creat oportunitatea stabilirii unui parteneriat între Muzeul Naţional Cotroceni şi Muzeul Naţional de Artă al Moldovei, parteneriat care s-a concretizat prin itinerarea salonului la Chişinău, în luna iunie 2013. Continuând parteneriatul, şi Salonul Naţional de Artă Decorativă, Cotroceni, editia 2013, este itinerat la Muzeul Naţional de Artă al Moldovei, cu scopul de a promova arta contemporană românească, de a demonstra potenţialul creator al artiştilor decoratori şi de a coopta şi artişti decoratori din Republica Moldova.
    În baza acestui  parteneriat cultural, Muzeul Naţional Cotroceni va itinera la Muzeul Naţional de Artă al Moldovei, în cursul lunii iunie 2014 şi expoziţia Samuel Mützner, dedicată împlinirii a 130 de ani de la naşterea artistului. Astfel, lucrări de o mare valoare patrimonială vor putea fi admirate pentru prima data de publicul de la Chişinău, aducându-l, astfel, mai aproape de arta românească de la începutul secolului XX.
Pe simeza Muzeului Naţional de Artă al Moldovei din Chişinău sunt expuse lucrări din toate tehnicile artei decorative: tapiserie, imprimeuri textile, sticlă, ceramică, metal şi tehnici netradiţionale, designul vestimentar, forme artistice decorative din metal, ceramică şi sticlă, care au cunoscut în ultimele decenii o dezvoltare spectaculoasă în spaţiul artistic românesc.
    Expoziţia este organizată în colaborare cu Uniunea Artiştilor Plastici din România şi Ambasada Republicii Moldova în România.
    Expoziţia Salonul Naţional de Artă Decorativă Cotroceni 2013, ediţia a XIV-a reuneşte lucrările unui număr de 67 de artişti contemporani, atât artişti plastici renumiţi, cât şi tineri reprezentanţi ai artelor decorative din Bucureşti, Iaşi, Cluj-Napoca, Arad, Oradea, Alba Iulia, Deva, Ploieşti, Câmpina, Curtea de Argeş, Constanţa, Râmnicu Vâlcea, Târgu-Jiu, Suceava, Rădăuţi, Timişoara, Baia Mare, Beiuş şi din Republica Moldova.
Muzeul Naţional Cotroceni este singurul muzeu care organizează o asemenea manifestare la nivel naţional şi internaţional, principalul obiectiv, fiind acela de a promova arta contemporană românească şi de a valorifica potenţialul creator al artiştilor din România.
    Expoziţia va fi deschisă la sediul Muzeului Naţional de Artă al Moldovei din Chişinău, în perioada 6 martie - 5 aprilie 2014.

Parteneri:Apa Nova, Konica Minolta

Parteneri media: Onlinegallery.ro, Agenţia Naţională de Presă "Agerpres", Radio France International, Vacanţe la ţară, Traveller Magazin, Diplomat Club, Radio România Actualităţi, Radio România Cultural, Radio România Bucureşti Fm, Agenţia de presă Rador, Şapte Seri, ArtOut, Căminul, Business Woman, Q Magazine, Artindex, Fundaţia Culturală Magazin Istoric, Historia, Breslo, Modernism.ro., TVCity, SensoTV.

 

Umor, amor, fior de dor... la Chişinău

Pagina asociata stirii (spectacol, galerie etc.): 
Teatrul Nottara
Data: 
30 Mar 2013 - 31 Mar 2013
Eveniment special: 
Nu

 

Teatrul Nottara în parteneriat cu Direcţia Generală Reprezentanțe în Străinătate și Direcția Generală Românii de Pretutindeni din cadrul Institutului Cultural Român 
prezintă sâmbătă, 30 martie, şi duminică, 31 martie, de la ora 20.00, la Teatrul Naţional Mihai Eminescu din Chişinău spectacolul 
 
UMOR, AMOR, FIOR DE DOR... ÎN BUCUREȘTI
scenariul: Diana LUPESCU
 
cu: 
Crenguţa Hariton, Ioana Calotă, Raluca Gheorghiu, Cristina Păun, Roxana Colceag, Alexandra Timofte, Gabriel Răuţă, Cristian Nicolaie, Vlad Gălăţianu, Alexandru Mike Gheorghiu, Ionuț Anghel
 
Regia: Diana LUPESCU
Coregrafia: Roxana COLCEAG
Direcţia muzicală: prof. univ. dr. Dan ARDELEAN
Concept video: Ciprian DUICĂ
 
Spectacolul reprezintă mici fresce ale Bucureştilor la sfârşit de secol XVIII şi început de secol XIX. Proiecţii cu Bucureştii vechi, muzică, dans, modă şi atmosfera corespunzătoare... Câţiva tineri descoperă, într-o ladă a bunicii, gramofonul, discuri, rochii, pantofi, accesorii, poze, ziare... Intrând în joacă, ei glisează într-o lume în care trăieşte Unionul lui Caragiale şi Cărăbuşul lui Tănase, muzica lui Zavaidoc, Cristian Vasile sau Maria Tănase; fac câţiva paşi senzuali de tango, nebunatici de charleston sau frenetici de cancan... Actorii devin personaje dintr-o epocă apusă; fiecare pereche întruchipează o mică poveste. Sunt veseli, dezabuzaţi sau plini de patimă. 
 
„Ne îmbrăcăm retro, vintage, apreciem bijuterii retro, ne place muzica retro, dar oare cum am putea să simţim retro? Să iubim retro? Cum poate aprecia un messenger-ist aşteptarea unei scrisori, timp în care mintea poate imagina enorme delicii sau suferinţe... Realitatea e atât de pragmatică! Între mâine şi ieri, azi-ul s-a comprimat şi ratăm clipa. Şi totuşi, ce frumos era cândva!”
Diana Lupescu
 
Spectacolul s-a jucat cu succes şi în Germania şi în Cehia. De asemenea, a făcut parte dintre spectacolele jucate vara trecută, în Centrul Vechi al Capitalei, în cadrul Festivalului Bucureştii lui... Caragiale.
 
Turneul face parte din proiectul Teatrul românesc, între Bucureşti şi Chişinău, care are ca obiectiv activarea schimburilor culturale reciproce între Teatrul Nottara şi Teatrul Naţional Mihai Eminescu. Dezvoltarea unor strategii culturale coerente, ca fundament al relaţiei dintre teatrele și artiștii de pe ambele maluri ale Prutului, este vitală pentru păstrarea identităţii naţionale. Sperăm ca împreună şi în paşi mici să (re)construim un colţ de Europă în care specificul naţional să rămână nealterat şi, în acelaşi timp, o Europă în care să nu existe graniţe culturale.
 
 

 

O sală arhiplină la primul concert la Chişinău al Orchestrei Naţionale Radio

Data: 
3 Mar 2013
Eveniment special: 
Nu

2000 de oameni în picioare, minute în șir de aplauze sacadate, multe buchete cu flori pe scenă şi rugămintea de a reveni. Acestea sunt ingredientele unui concert de mare succes susţinut la Chişinău, duminică, 3 martie 2013.

Pentru prima dată în cei 85 de ani de existenţă, Orchestra Naţională Radio a concertat duminică seară în Palatul Naţional din capitala Moldovei sub bagheta lui Yuri Botnari, în faţa unui public numeros, foarte cald, copleşit de importanța momentului : 
“Mi-a plăcut din plin! Am ascultat cu atenţie, am ascultat cu ochii închişi şi imaginaţia mea s-a descătuşat toată deodată. M-am simţit acolo, in lumea lui Rachmaninov”, spune un meloman venit cu ambii copii la concert. 
“Sunt pentru a nu ştiu câta oară la un astfel de concert, dar acesta m-a surprins de tot! Mă întrebaţi dacă să mai revină… aş vrea să rămână aici întreaga orchestra!”, completează un alt spectator.
“M-am simţit superb, minunat! Am primit o satisfacţie sufletească aşa cum nu am mai avut demult. Orchestra Naţională Radio din România a ştiut să ne ducă în lumea compozitorilor din Rusia” a mai spus o spectatoare care vorbea jumătate ruseşte, jumătate româneşte.
A asistat la eveniment şi Excelenţa Sa, domnul Marius Lazurca, Ambasadorul României în Republica Moldova.
“Regret că premiera se produce abia după 85 de ani. E limpede că o orchestră de o asemenea calitate ar fi trebuit să vină mai curând la Chişinău. Fără îndoială că relaţia dintre România şi Moldova creşte în urma unor astfel de evenimente, la fel şi frăţia dintre Radio România şi Radio Moldova. Sper că aplauzele care au răsunat îndelung şi în mai multe reprize în această seară să fie un îndemn pentru Orchestra Naţională Radio din Bucureşti să vină mai des la Chişinău.”
Evenimentul s-a transmis în direct la Teleradio Moldova - postul public de la Chişinău - şi a fost preluat de Radio România Cultural şi Radio România Muzical.
Concertul Orchestrei Naţionale Radio din data de 3 martie s-a desfăşurat în cadrul Festivalului Internaţional de Muzică “Mărţişor”, ediţia cu numărul 47, seara fiind organizată de Radio România și Russian Music Society.  
Concertul s-a desfăşurat sub bagheta dirijorului Yuri Botnari, care susţine o bogată activitate artistică alături de Orchestra Filarmonicii din Moscova şi este membru votant al Academiei Grammy. Cariera sa are la bază studiile urmate la Conservatorul din Sankt-Petersburg şi perfecţionate apoi la Conservatorul de Stat din Moscova, Yuri Botnari aflându-se de-a lungul anilor la pupitrul marilor orchestre simfonice europene. Legătura dintre Yuri Botnari şi acest proiect este şi ea una simbolică : născut la Chişinău, dirijorul s-a format într-o familie mixtă româno-rusă, fiind actualmente cetăţean român, dar cu o bogată activitate artistică de tărâm rus.
Programul serii a reunit trei lucrări celebre, care trasează o frumoasă punte artistică între creaţia muzicală românească şi cea rusă: Ceaikovski – Simfonia a V-a, Rahmaninov – Concertul nr. 2 pentru pian şi orchestră şi Enescu – Rapsodia Română nr. 1. 
 
O prezenţă specială a fost cea a pianistului Vladimir Ovchinnikov,  invitat special la Londra sa cânte în faţa Maiestăţii Sale Regina Elisabeta şi premiat de Vladimir Putin cu cea mai înaltă distincţie de Stat în domeniul muzicii (Artist al Poporului din Rusia). Pianistul evoluează alături de cele mai mari orchestre din lume, printre care Orchestra Filarmonică Regală şi Orchestra simfonică a BBC (Marea Britanie), Orchestra Regală din Scoţia, Orchestra Filarmonică din Sankt Petersburg, Orchestra Simfonica Naţională şi Orchestra Filarmonică de Stat a Rusiei ş.a. 
 
Evenimentul vine să sublinieze şi o frumoasă aniversare istorică: în 2013 se împlinesc 85 de ani de la înfiinţarea Radio România şi de la naşterea Orchestrei Naţionale Radio, prilej de evocare a postului regional Radio Chişinău, partener media principal al concertului. Singura filială a radioului public din afara României, Radio Chişinău a fost inaugurat în octombrie 1939 (sub numele de Radio Basarabia), iar după o întrerupere îndelungată, la 1 decembrie 2011 Societatea Română de Radiodifuziune a relansat postul de radio sub numele de Radio Chişinău.
 
 

 

Expoziţia „Basarabia 1812 – 1947. Oameni, locuri, frontiere” itinerantă în Republica Moldova

Pagina asociata stirii (spectacol, galerie etc.): 
Muzeul Naţional de Istorie a României
Data: 
7 Nov 2012
Eveniment special: 
Nu

COMUNICAT DE PRESĂ 

 
Muzeul Naţional de Istorie a României, în parteneriat cu Institutul Cultural Român “Mihai Eminescu” din Chişinău, anunţă itinerarea expoziţiei "Basarabia 1812-1947. Oameni, locuri, frontiere", în mai multe oraşe din Republica Moldova.
 
După Chişinău şi Cimişlia, expoziţia va putea fi admirată în perioada 7 – 29 noiembrie 2012 la Căuşeni, urmând să fie deschisă şi în Cahul, în perioada 1 decembrie 2012 – 15 ianuarie 2013.
 
Expoziţia comemorează două sute de ani de la încheierea Tratatului de la Bucureşti, care a consfinţit anexarea părţii de răsărit a Principatului Moldovei.
 
Pe 16/28 mai 1812 s-a semnat la Bucureşti, la Hanul lui Manuc, tratatul care încheia războiul ruso-turc din anii 1806-1812, prin care Basarabia a fost anexată de Imperiul Ţarist. La 200 de ani de la acel moment, expoziţia aduce în prim plan, prin intermediul hărţilor, documentelor, imaginilor, publicaţiilor şi obiectelor, principale trasee diplomatice, evoluţia frontierelor şi societăţii acestei provincii. Principalele subiecte abordate sunt: cartografia istorică a Basarabiei înainte şi după 1812; anexarea Basarabiei prin Tratatul de la Bucureşti din 1812, realipirea sudului Basarabiei în urma Războiului Crimeei prin Congresul de la Paris (1856); pierderea sudului Basarabiei prin deciziile Congresului de la Berlin (1878), ce a urmat războiului ruso-româno-turc; unirea Basarabiei cu România (1918), tratatul de recunoaştere de către principalele Puteri Aliate a unirii Basarabiei cu Regatul României (1920), Basarabia în perioada interbelică; ocupaţia sovietică din 1940, în urma Pactului Molotov – Ribbentrop şi campania de eliberare a Basarabiei (1940-1941); Conferinţa de pace de la Paris 1946-1947 şi Tratatul de pace între România şi Puterile Aliate şi Asociate.
 
La realizarea acestei expoziţii au colaborat: Ministerul Afacerilor Externe, Arhivele Naţionale ale României, Biblioteca Naţională a României precum şi colecţionarii particulari Valentin Mandache, Mădălin Ghigeanu, Diana Mandache, Lucreţiu Tudoroiu, Cristian Scăiceanu. 
 
Expoziţia este însoţită de un catalog care, în cele 156 de pagini ale sale reuneşte, pentru prima dată, documente şi imagini privitoare la Basarabia în contextul evoluţiei frontierelor sale, prezentarea concentrându-se pe textele tratatelor şi protocoalelor încheiate în urma congreselor şi conferinţelor de pace, a oamenilor şi locurilor din acest important spaţiu geopolitic. 
Sursele documentare care au fost utilizate provin din fondurile Muzeului Naţional de Istorie a României, Arhivei Ministerului Afacerilor Externe, Arhivelor Naţionale ale României, Arhivelor de Stat ale Turciei din Istanbul, Bibliotecii Naţionale a României şi colecţiilor private amintite. 
 
Toate sursele istorice folosite în realizarea expoziţiei “Basarabia 1812-1947. Oameni, locuri, frontiere” au avut ca scop readucerea în contemporaneitate, cât mai viu şi veridic cu putinţă, a portretului românului din Basarabia, a universului său cotidian, de-a lungul ultimelor două secole. Cunoaşterea vieţii românilor basarabeni, precum şi a peisajului natural şi uman al ţinutului estic al Moldovei sunt azi mai necesare decât oricând, deoarece una dintre consecinţele cele mai dramatice ale stăpânirii străine, impuse prin tratatul din 1812, a fost aceea a unui început de înstrăinare artificială a acelora care trăiesc pe cele două maluri ale Prutului, de ignorare a rădăcinilor comune de limbă, civilizaţie şi destin.
 
 

Steagul lui Stefan cel Mare va fi expus la Chisinau

Pagina asociata stirii (spectacol, galerie etc.): 
Muzeul Naţional de Istorie a României
Data: 
27 Aug 2011 - 10 Sep 2011
Eveniment special: 
Nu

Bucureşti, 18.08.2011

Muzeul Naţional de Istorie a României anunţă organizarea unei conferinţe de presă în data de 23 august 2011, ora 11.00, ocazionată de expoziţia temporară „Stindardul liturgic al lui Ştefan cel Mare” care va fi organizată la Chişinău cu ocazia celebrării a 20 de ani de la declararea independenţei Republicii Moldova. La conferinţă vor participa reprezentanţi ai Ministerului Culturii şi Patrimoniului Naţional, ai Institutului Cultural Român şi ai Muzeului Naţional de Istorie a României.

Din 27 august 2011 şi până pe 10 septembrie, broderia liturgică bizantină cunoscută sub denumirea de „Steagul lui Ştefan cel Mare” va fi expusă la Muzeul Naţional de Arheologie şi Istorie a Moldovei din Chişinău.

Organizată în jurul celei mai valoroase piese din patrimoniul cultural al României prezentate până acum în capitala Republicii Moldova, expoziţia cu o tematică istorică este totodată prima de acest fel realizată de România la Chişinău în ultimii 15 ani.

Sunt aduse în atenţia publicului detalii legate de istoria medievală a broderiei de evenimentele care au condus la recuperarea sa de la Muntele Athos în timpul primului război mondial, precum şi o serie de informaţii referitoare la laboriosul proces de restaurare desfăşurat vreme de 7 ani în laboratoarele de specialitate ale Muzeului Naţional de Istorie a României.
 

Cooperare intre Romania si Moldova in domeniile culturii si formarii profesionale

Data: 
9 May 2011
Eveniment special: 
Nu

Centrul de Pregătire Profesională în Cultură

Comunicat de Presă

Specialistii în arheologie din Moldova se pregătesc în România

În data de 9 mai 2011 domnul Pîrvu Ionică, directorul general al Centrului de Pregătire Profesională în Cultură (CPPC), a participat la Conferinţa Formarea profesională în domeniul managementului patrimoniului arheologic, la invitaţia vice-ministrului culturii din Republica Moldova.

Conferinţa a fost organizată de către Ministerul Culturii al Republicii Moldova, în parteneriat cu Universitatea de Stat din Moldova si Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă” din Chisinău.

Pe durata conferinţei au fost discutate priorităţile si modalităţile de formare profesională în domeniul managementului patrimoniului arheologic în Republica Moldova. În urma acestor discuţii s-a convenit ca în cursul lunii septembrie 2011 Centrul de Pregătire Profesională în Cultură să găzduiască un număr de 10 tineri specialisti din Republica Moldova pentru un stagiu de pregătire în domeniul managementului patrimoniului arheologic, astfel încât acestia să poată forma un prim nucleu de profesionisti ai Agenţiei Naţionale Arheologice din Republica Moldova.

Pentru mai multe informaţii despre activităţile si proiectele CPPC, la adresa web www.cppc.ro.

CPPC este o instituţie publică autofinanţată, subordonată Ministerului Culturii si Patrimoniului Naţional, ce are drept misiune să ducă la îndeplinire strategia acestuia de formare profesională în domeniul culturii.