Constantin BĂLĂCEANU STOLNICI

Asociația pentru Antropologie Urbană, Editura Oscar Print și Grand Hotel Continental vă invită la prezentarea Revistei de Antropologie Urbană, alături de Institutul de Antropologie «Francisc Rainer» al Academiei Române, Societatea Academică de Antropologie, Facultatea de Urbanism - Secția Amenajarea și Planificarea Peisajului – Universitatea de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu”.

Parteneri media: Radio România Cultural, onlinegallery.ro, bucurestiivechisinoi.ro.

Evenimentul va avea loc la Grand Hotel Continental (Calea Victoriei colt cu strada Ion Campineanu, cu intrare pe Ion Campineanu), în ziua de 16 mai 2013, incepand cu orele 19, la etajul 4 (sala Nicolae Tonitza). (Detaliile privind spațiul destinat evenimentului vor fi oferite de recepția hotelului).

Vor participa la prezentarea revistei: 

- Acad. Bălăceanu Stolnici - Director Onorific al Institutului de Antropologie „Fr.Rainer” – Academia Română

- Dr. Cristiana Glvce – Director al Institutului de Antropologie „Fr.Rainer” – Academia Română

- Antoine Heemeryck – Phd., Maître de conférence - Université Spiru Haret, Chercheur Associé UMR 201 "Développement et sociétés" Paris I-Panthéon-Sorbonne

- Adrian Majuru – Phd, Prof. asociat. Facultatea de Urbanism, UAUIM „Ion Mincu” – București

 

 

 

Pe plan naţional sunt puţine sau chiar lipsesc contribuţiile teoretice, sintezele cu orizont teoretizant. Este de remarcat nevoia de sinteză fie de prim plan fie de plan secundar. Aceste sinteze sunt ca nişte „cărămizi sau trepte”, spre cunoaşterea omului, dar câtă vreme nu există un proiect recunoscut de toţi, cu toate eforturile de cercetare care se fac, uneori remarcabile, nu se poate ajunge decât la „pavarea” selectivă cu aceste „cărămizi” a unei sau mai multor alei izolate fără legătură una cu alta şi pe care nu le cunosc toţi. Să reţinem şi să reacţionăm corespunzător aşadar la lipsa de coerenţă şi de conjugare care motivează impresionantul proces de expansiune al antropologiei şi care este o necesitate reală a zilelor noastre.

Pe de altă parte, este stringentă nevoia unor sinteze asupra coordonatelor spaţiului urban românesc, dintr-o viziune nu doar descriptivă ci deopotrivă prescriptivă, în scopul evidenţierii paralelismelor culturale cu Europa, a rezervelor de dezvoltare urbană, a deficienţelor ce se cuvin cunoscute şi studiate în vederea depăşirii lor. Proiectul nostru editorial își dorește să ofere soluţii de regenerare economică şi socială (urbană), precum şi de remodelare morală (individuală şi colectivă). În plus, astfel de soluţii pot deveni factori activi de modificare a mentalităţilor deficitare (în creştere), manifestate la toate segmentele de vârstă (copii, tineri, adulţi şi oameni în vârstă), determinate de impactul brutal al schimbărilor din ultimii 20 ani.

O autentică cercetare antropologică are nişte trăsături specifice între care poate că cea mai importantă este raportarea la condiţia umană, individuală sau colectivă, iniţială originară. A urmări devenirea de la acea condiţie până astăzi, sau până la un moment dat, a înţelege ce s-a întâmplat, a pune în evidenţă sensurile devenirii şi eventual a putea anticipa, pe această bază la ce ne putem aştepta, înseamnă a face antropologie.

Cum dobândim înţelegerea antropologică şi accesul la semnificaţia antropologică? Numai aşa cineva poate susţine că este antropolog şi face antropologie. Structura mai mult sau mai puţin fină şi complicată a cauzelor şi efectelor care duc la diversitatea umană, la schimbările care sunt uneori evoluţie, este formată din factori atât biologici cât şi culturali, ori micşti, pentru a căror recunoaştere e nevoie de stăpânirea unor cunoştiinţe care nu cunosc graniţe.

Antropologia urbană ocupă o secvenţă din antropologia generală şi priveşte grupurile umane, sau indivizii care trăiesc în condiţii urbane. Procesul de urbanizare este un proces antropologic prin care se produce o schimbare importantă în continua devenire a speciei noastre.

Antropologia urbană cuprinde şi tot ce se modifică prin trecerea de la rural la urban şi urmăreşte nobila aventură umană mai departe în urbanizare, industrializare, post industrializare, până la societatea informatizată care este abia la început. Şi care va înregistra în timp mutaţii, oricum mici schimbări în condiţia omului.

Timpul şi spaţiul au fost totdeauna marile provocări pentru om. Omul a depus eforturi neîncetate să domine atât spaţiul cât şi timpul. Ce a făcut cu timpul economisit, ce a câştigat de pe urma faptului că în loc de două ore ca să parcurgă o distanţă a cheltuit numai o oră, nu se ştie. Am greşi spunând că nu a făcut nimic, că a risipit timpul câştigat. Revista de antroplogie urbană trebuie să fie pregătită să semnaleze şi să anticipeze problemele care vor apare în spaţiul urban, şi să aibă soluţii pentru rezolvarea lor. Cu alte cuvinte, să fie un proiect cu orientare spre viitor, valorizând însă etapele trecutului prin simptomele prezentului.

 

Vă așteptăm să fiți alături de noi.

 

 

 

Cu acest prilej va avea loc și lansarea volumului  INSEMNĂRI ZILNICE. CONFERINȚE. JURNALE DE CĂLĂTORIE al profesorului Francisc I. Rainer, apărut în noiembrie 2012 la Editura Oscar Print, în cadrul colecției „Antropologie urbană”.  Această ediție a fost îngrijită de Adrian Majuru.

La eveniment vor participa: Dr. Adrian MAJURU ( profesor asociat, Universitatea de Arhitectura și Urbanism, “Ion Mincu”, București și coordonatorul colecției „Antropologie urbană”), Dr. Octavian BUDA (conf. univ., Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila”, București), Dr. Antoine HEEMENYK (conf.univ., Universitatea „Spiru HARET”, Bucuresti) și  Acad. Constantin BĂLĂCEANU STOLNICI. 

Coordonatorul proiectului este Aurora FABRITIUS.

Totodată va fi vernisată și expoziția RAINER -  VIAȚA ȘI ACTIVITATEA. 

Ilustrația muzicală va fi asigurată la pian și violoncel de Adrian NAIDIN. 

 

Francisc Rainer este fondatorul antropologiei științifice în țara noastră și în același timp, creatorul școlii de antropologie din capitala țării. Rainer avea o „concepție integraționistă a antropologiei” fiind pe deplin convins de „raportul strîns dintre biologie și cultură”. Astfel, în concepția raineriană, boala era privită „ca un fenomen de masă” avînd și ea o „semnificație antropologică” putînd astfel să lămurească „nu numai condițiile de viață în care a trăit o populație, oferindu-ne precizări asupra gradului ei de vitalitate, precum și indicații de discernere a direcției către care tinde procesul selectiv”.( Th. Enăchescu)

“Profesorul Rainer a fost un deschizător de drumuri noi şi în privinţa unei antropologii a poporului român, creînd fundamentul ştiinţific prin cercetările ce le-a făcut pentru întîia oară pe teren, în trei sate româneşti, care sunt dealtfel şi primele monografii antropologice săteşti din ştiinţa mondială!”  Influențat de Goethe, Virchow și Claude Bernard, Rainer a creat un model științific de cercetare, „care nu a găsit pînă azi nici imitatori și nici adepți.” Rainer era „impregnat de cultura greacă, a cărei limbă o mînuia, era un adept și adînc cunoscător al operei lui Goethe, care a avut o influență hotărîtoare asupra sa. Cunoscător al școlilor de pictură din diferite epoci, își făcea o plăcere să stabilească legături între anatomia personajelor și felul cum ele erau înfăptuite plastic, artistic.” (Dimitrie Gusti)

“Readucerea în memorie a personalității profesorului Rainer, membru de onoare al Academiei Române, se constituie într-o datorie de omagiu și recunoștință față de figura de referință a antropologiei românești.

Școala antropologică pe care a creat-o poartă pecetea gândirii sale originale, novatoare și interdisciplinară în cunoașterea ființei umane în integritatea sa bio-culturală și în dinamica ce o realizează cu mediul înconjurător. Această viziune integrantă despre om, conturată în lumea științifică europeană la sfârșitul sec. XX, a fost introdusă la noi în țară de profesorul Rainer.

Tot lui îi datorăm și înființarea în 1937 la București a unicului institut de antropologie pe care l-a conceput de la detalii de construcție până la direcțiile de cercetare care rămân moderne în continuare și care au plasat antropologia românească între cele mai moderne școli pe plan internațional. 

Memoriile profesorului Rainer ne inițiază asupra drumului parcurs de autor în formarea intelectuală și profesională de excepție. Născut într-o familie de intelectuali austrieci din Bucovina, în 1874, ca cetățean austriac, care și obține certificatul de naturalizare ca român în 1904. Școala și-o face la Iași și București unde ulterior se înscrie la Facultatea de Medicină în 1892. Încă din facultate este primit de profesorul Al. Obregia ca preparator  în laboratorul Catedrei de Histologie (1894). 

În 1920 este transferat în calitate de profesor apoi șef de catedră  de anatomie și embriologie la  Facultatea de Medicină București. Este momentul care deschide o altă etapă  a vieții profesorului: preocupările sale de antropologie modernă propriu-zisă. Rainer definește antropologia ca știința fenomenului Om.

Colaborarea dintre Rainer și Gusti și  instituționalizarea  antropologiei româești se concretizează prin campaniile complexe de cercetare a populației românești din zona montană și tipărirea monografiei “Anchete antropologice în trei sate românești din Carpați”, lucrare fundamentală în antropologia românească.

Prin Acad. Ștefan Milcu, discipolul său care i-a continuat opera, școala raineriană de antropologie se dezvoltă în continuare. Proiectele schițate de Rainer și începute de Milcu, cum este “Atlasul Antropologic al României” sunt pe cale a fi finalizate în 2012.” Cristiana GLAVCE, Directorul Instititutului de Antropologie “Francisc Rainer”. 

„Volumul de față preia jurnalele publicate în ediția doctorului Gh. Brătescu , 1979 alăturînd alte jurnale inedite. Dorește să aducă în fața publicului experiența de viață a profesorului RAINER și metoda sa de cercetare științifică.” ( Adrian Majuru)

Această lucrare a fost realizată în cadrul proiectului “Valorificarea identităților culturale în procesele globale”, cofinanțat de Uniunea Europeană și Guvernul României din Fondul Social European prin Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013.