Galeria Romană din Bucureşti

(6 decembrie 2022 – 4 ianuarie 2023)

Luna decembrie aduce o nouă expoziție pe simezele Galeriei Romană. Expoziția de pictură și desen: ”Orice drum e un ocoliș”, semnată Constantin FLONDOR.

Vernisajul va avea loc marți, 06 decembrie 2022, ora 19:00, cu participarea artistului, iar în deschidere va lua cuvântul dl Prof. univ. dr. Cristian Robert Velescu.

”Genericul sub care urmează să fie așezată expoziția de la Galeria Romană e datorat artistului însuși. După cum opera lui Constantin Flondor ni se înfățișează aidoma unui întreg marcat de complexitate și profunzime, tot așa și aserțiunea potrivit căreia „orice drum e un ocoliș” își dezvăluie complexitatea și, desigur, profunzimea. O face prin chiar caracterul ei sibilinic. Spusa artistului îndeamnă la meditație și deopotrivă la descifrare, fie aceasta una plină de sfială, ori poate, dimpotrivă, una cutezătoare. Angajându-se pe calea descifrării, analiștii operei lui Constantin Flondor, mai vechi și mai noi, dar și simpli privitori dedicați ai tablourilor sale nu vor putea formula decât simple ipoteze privitoare la acest mesaj generic, generos în substanța sa, însă abscons. Doar un lucru e sigur, că artistul îl face părtaș pe privitorul operei sale la realitatea pe care o desemnăm – negăsind cuvinte mai potrivite – prin sintagma „mister al creației”. E de avut în vedere tainica împărtășire din puterile facerii, fie și numai una infinitezimală. Și nici nu ar putea fi altfel, de vreme ce însușirea creatoare e proprie doar Atotțiitorului. I-a fost dat artistului să se împărtășească din ea, nu direct, ci „prin participare”, iar privitorilor operei sale printr-o participare de ordin secund. Angajat pe calea creației, Constantin Flondor îl „trage după sine” pe contemplatorul imaginilor pe care le-a plăsmuit. Și nu are importanță dacă acest „tovarăș de drum” se raportează la faza geometric-pitagoreică a creației, sau la manifestările creatoare impregnate de maxima picturalitate, acelea proprii „fazei Prolog”. Aserțiunea potrivit căreia „orice drum e un ocoliș” induce – fie și numai în aparență – ideea de îndoială, de frământare, urmată de un moment al deciziei clarificatoare.

Când artistul se abate de la drumul „în linie dreaptă”, așadar de la cel scurt, menit a conduce direct la ținta izbânzii artistice, e de bănuit că „redirecționarea” succede unui moment de cumpănă. Iată doar una dintre posibilele interpretări ale aserțiunii artistului, sub care actuala expoziție de la Galeria Romană e așezată în chip generic. Analistul imaginii, dar și vizitatorul expoziției nu pot decât bănui că amintita cumpănă e una de natură stilistică. O atare natură se lasă recunoscută în cei doi „poli” care guvernează creația lui Constantin Flondor, cel geometric-pitagoreic și cel numai aparent potrivnic, care se lasă recunoscut în materia picturală pulsatilă, înrudită cu aceea a țesutului viu. Oricare ar fi drumul său stilistic, artistul ne face părtași ai uneia și aceleiași realități esențiale, care se confundă cu noima sădită în adâncul lucrurilor. Aceasta devine chiar tema majoră a creației lui Flondor. Iată de ce „drumul ocolit” poate lua și forma unei pendulări între amintiții poli. Nu este imposibl a admite că imaginile prezente pe simezele Galeriei Romană indică momentul în care pendulul, sătul să tot oscileze între structurile geometrice și cele organice, și unele și altele încărcate de preaplinul existențial, oprindu-se fie și numai virtual din mișcarea-i monotonă, ne dezvăluie inefabila suprapunere a amintitelor structuri plastice și, de bună seamă, a celor ideatice, prin aceasta chiar semnalând admirabila organicitate a creației lui Constantin Flondor. Altfel spus, operele începuturilor, ale maturității creatoare, dar și acelea recente, „de ultimă oră”, vădesc una și aceeași preocupare, luând, fiecare, forma unor „variațiuni” pe tema realității înalte și inefabile, de nedefinit, căreia teologii, învățații, dar și artiștii cei mai dăruiți – poeți, muzicieni, coregrafi și plasticieni – au convenit și au acceptat să îi spună ființă. Despuiate de orice caracter decorativ ori calofil, operele lui Constantin Flondor sunt hotărâte să rostească – după exemplul psalmistului – ființa: „Cerurile spun slava lui Dumnezeu şi facerea mâinilor Lui o vesteşte tăria”.

(27 noiembrie 2022, Cristian-Robert Velescu)

Expoziția este deschisă în perioada 6 decembrie 2022 – 4 ianuarie 2023.

Luni-Vineri: 10:00–18:00, Sâmbătă: 10:00–15:00.

Parteneri: Catena pentru artă, Evenimentul Zilei, Senso Tv, Jurnalul Bucureştiului “Le Petit Parisien”, Intell News, Modernism, Agenția pentru carte, Ultima Oră, Curatorial.ro, Empower Artists, TVR 1, Propagarta.

--

GALERIA ROMANĂ
B-dul Lascăr Catargiu nr 1
sector 1 Bucuresti
Tel mobil:+40 721 896 185
Tel fix: +40 311 079 275
e-mail:office@galeriaromana.ro
www.galeriaromana.ro

.

Galeria Romană are plăcerea de a vă invita la o nouă expoziție:

Georgeta STEFANESCU, ” PICTURĂ – DIGI – PICTURĂ”, care se va desfășura în perioada 3-29 octombrie 2022.

Vernisajul va avea loc pe 4 octombrie, începând cu ora 19:00, iar în deschidere va lua cuvântul dna. Mariana Dragu, istoric de artă.

Bd. Lascăr Catargiu, nr 1, sector 1, București.

Expoziția este deschisă și poate fi vizitată și în cadrul evenimentului Noaptea Albă a Galeriilor 2022, cu următorul program:

Vineri, 30 sept: 18:00 - 23:00,

Sâmbătă, 1 oct: 18:00 - 23:00,

Duminică, 2 oct: 17:00 - 22:00

Georgeta Stefanescu, artist vizual cu dublă cetățenie, română și franceză, stabilită în Elveția din 1992, recunoscută la nivel internațional, a continuat căutările artei conceptuale în sensul metamorfozei formale, mai puțin în acela al încadrării într-un sistem plastic anume.

Temele pe care le propune depășesc subiectul imaginii și lucrează cu toate detaliile obiectului, jucându-se astfel cu

textura, suportul și chiar mediul de exprimare.

”Expoziția „Spiritele parcului”, inspirată din amintirile și sentimentele retrăite în plimbările din jurul lacurilor I.O.R., actualul „Al.I. Cuza”, și Titan, în perioada 2016-2019, se continuă în noua expoziție personală „PICTURĂ – DIGI – PICTURĂ” prin ramificațiile date de continuarea seriei de subiecte, precum și din acelea ale mediului însuși de reprezentare.

Selecția de lucrări din cadrul expoziției personale actuale propune o privire de ansamblu asupra ritmului prezent în lucrările și în tehnica mea: aceea a unei oscilații interogative și permanente între pictura tradițională – picturile mele din ultimii 20 de ani și anume cele încadrate în tema Hazard /Structurat – și pictura pe Canvas Print, încheind din nou cu pictura tradițională. Abordarea, experimentarea și utilizarea programelor digitale se înscriu într-o continuare firească a cercetărilor mele, a interesului pe care l-am arătat de-a lungul preocupărilor mele artistice de a mă plimba între frontierele regulilor stricte ale meșteșugului și experimentul contrastelor dar și de a dialoga cu materiale și texturi care mi-au permis reflecții surprinzătoare, posibilitatea de a explora perspective diverse. O plăcere a jocului creator care a venit odată cu studiul picturii, al sculpturii, al ceramicii dar și din poziția de cercetător științific asupra lucrărilor realizate de imprimeuri în anii ’80 – ’90.

Încă din anul 2020, odată cu expoziția personală „Spiritele parcului”, conceptul curatorial propunea o selecție și o compunere a imaginilor fotografice urmând principiile unui scenariu de film alcătuit din mai multe părți distincte, determinate de tehnici și modalități de exprimare plastică. Ideea principală pornea atunci de la captarea unor „imagini fotografice de tip documentar” cu telefonul mobil, în plimbările mele prin parcul „Al.I. Cuza”, fostul I.O.R. și Titan.

În cadrul evenimentului prezent, propun realizarea aceleiași teme fotografice documentare ca subiect comun al picturii digitale și al celei tradiționale.”

Georgeta Stefanescu, Octombrie 2022

Titlu foto afis: Șef de trib, 2017
 

Program galerie: Luni-Vineri: 10:00 – 18:00, Sâmbătă: 10:00 – 15:00

Parteneri: Catena pentru artă, Evenimentul Zilei, Senso Tv, TVR 1, Jurnalul Bucureştiului “Le Petit Parisien”, Intell News, Modernism, Agenția de carte, Ultima Oră, Propagarta, Curatorial.
--

GALERIA ROMANĂ
B-dul Lascăr Catargiu nr 1
sector 1 Bucuresti
Tel mobil:+40 721 896 185
Tel fix: +40 311 079 275
e-mail:office@galeriaromana.ro
www.galeriaromana.ro

.

«FINE ART VISION 20 / 22» este titlul expoziției care va fi deschisă publicului în București, la Galeria Romană (Lascăr Catargiu nr.1, sector 1 ) în perioada 6 IUNIE – 6 IULIE 2022. Vernisajul de deschidere al expoziției va avea loc în data de 7 iunie, începând cu ora 19:00.

Aflată la o a treia ediție, expoziția de pictură si fotografie «FINE ART VISION» prezintă publicului bucureștean lucrări de artă originală (picturi și fotografii) disponibile pentru vânzare. Sub același acoperiș sunt prezentate lucrări excepționale semnate de artiști consacrați sau artiști la început de drum din mediul artistic românesc si internațional.

«FINE ART VISION 20/22» prezintă cinci colecții de artă decorativă, cu stiluri diferite, având ca numitor comun tehnica "Giclée fine art print". Această tehnică este folosită de artiști, muzee și galerii pentru reproducerile digitale de înaltă calitate.

Vă invităm să descoperiți «5 colecții – 5 vernisaje»

Vernisaj "Motorsport Cafe" - Adrian Mitu, Joi, 9 iunie, orele 19:00
Vernisaj "Portrete" - Colecție de reproduceri digitale Muzeul Național Brukenthal, sâmbătă, 11 iunie, orele 11:00
Vernisaj "Art Bazar" - joi, 16 iunie, orele 19:00
Vernisaj "Errors" - Mark Williams, sâmbătă, 18 iunie, orele 11:00
Vernisaj "Gateway to photography" - Elena Răcealăși Ștefan Surugiu, sâmbătă, 25 iunie, orele 11:00

Expoziția este organizată de studioul «Fine Art Imaging» cu sediul in București, Căderea Bastiliei nr. 12.

«Fine Art Imaging» este specializat în imprimare artistică și reproducere digitală de artă și numără 11 ani de experiență în Praga, Montreal și București.

Expoziția ”FINE ART VISION 20 / 22” va fi deschisă în perioada 6 iunie – 6 iulie, 2022, aceasta putând fi vizitată conform orarului galeriei: Luni-vineri: 10:00-18:00 & Sâmbătă : 10:00-15:00.

Parteneri: Catena pentru artă, Evenimentul Zilei, Senso Tv, TVR 1, Jurnalul Bucureştiului “Le Petit Parisien”, Intell News, Modernism, Agenția pentru carte, Ultima Oră, Propagarta, Curatorial.
--

GALERIA ROMANĂ
B-dul Lascăr Catargiu nr 1
sector 1 Bucuresti
Tel mobil:+40 721 896 185
Tel fix: +40 311 079 275
e-mail:office@galeriaromana.ro
www.galeriaromana.ro

.

În perioada 17-31 mai 2022, Galeria Romană vă invită la expoziția omagială a pictorului Eugen Crăciun.

Pe simeze vor fi expuse lucrări reprezentative, picturi sau tehnici mixte, din diferite perioade ale creației sale, cu tendințe care îl încadrau pe artist în realismul magic, în post-impresionism sau în zona oniric-surrealistă.

Eugen CRĂCIUN s-a născut pe 28 februarie 1922, la Piatra Neamț.

Între 1947 și 1950 - student al Academiei de Arte Frumoase, Iași, secția Pictură, avându-l profesor pe Corneliu Baba.

Între 1950 și 1953 - student al Institutului de Arte Plastice "Nicolae Grigorescu", București, secția Pictură, cu profesorii Alexandru Ciucurencu și Octav Angheluță.

Între 1955 și 1957- Lector universitar la Institutul de Arte Plastice "Ioan Andreescu", din Cluj-Napoca.

Începând cu 1954 este Membru al Uniunii Artiștilor Plastici din România.

A colaborat la ziare și reviste cu desene și reproduceri: 1961 -"Mara", Ioan Slavici, 1966 - "Mein hund Hasso", Oscar Paulini, 1968 -"Poezia lui Eminescu", 2 vol, Dumitru Popovici, 1970 - Balada populară "Badiul".

Între 1966 și 1987, artistul face călătorii de studiu și documentare în Bulgaria, U.R.S.S, Ungaria, Cehoslovacia, Germania, Polonia, Austria, Franța, Italia, Iugoslavia, Elveția.

A avut expoziții personale și de grup în țară și în străinătate. Lucrările sale se află în colecții muzeale, instituții de stat și colecții particulare: România, Anglia, Austria, Belgia, Elveția, Franța, Germania, Italia, Japonia, Olanda, Spania, S.U.A, etc.

Prin bunăvoința familiei, începând cu anul 2003 au fost organizate mai multe expoziții retrospective, în galerii și muzee, în România și în străinătate, inclusiv un site internet postum (www.craciun-art.ro) și două albume care îi oglindesc opera artistică în integralitate.

"Harul dat artistului de Dumnezeu, unul în care credea cu tărie, l-a făcut pe Eugen Crăciun să creeze o operă extrem de fecundă (şi nu doar valoroasă şi originală)- pe măsura unui adevărat centenar.

Spaţiul generos al galeriei face ca traseul oricărei expoziţii desfăşurate aici să coincidă ca parcurs, cumva cu unul muzeal, datorită dispunerii şi ordinii încăperilor; şi că în fiece încăpere discursul vizual expus, să poată fi redat diferit şi segmentat-in sensul evolutiv al termenului. Ceea ce va fi cazul şi în expoziţia de acum dedicată lui Eugen Crăciun."

Bucureşti, Mai 2022, Daniel Crăciun şi Michaela Nica-Crăciun

"Arta nu trebuie înțeleasă și nici explicată, calitatea ei este numai să emoționeze" (Eugen Crăciun)

"Un mânuitor al pensulei și paletei

Unele opere de artă au darul de a ți se impune de-a dreptul, prin expresia și frumusețea lor, prin adevărul ce-l oglindesc cu un vădit accent personal. Ele nu te lasă nepăsător, ci, dimpotrivă, îți deschid noi căi de înțelegere a realității, te emoționează, te încântă, dându-ți simțământul că te-ai îmbogățit sufletește. Astfel sunt lucrările în ulei, pastel și guașă ale pictorului Eugen Crăciun"

(Petru Comarnescu, în ziarul "Scânteia Tineretului", 29 septembrie 1956).

Vernisajul va avea loc marți, 17 mai 2022, începând cu ora 19:00, Bd. Lascăr Catargiu, nr 1, sector 1, București.

Program de vizitare:

Luni-vineri: 10:00 – 18:00

Sâmbătă: 10:00 – 15:00

Parteneri ai evenimentului: Catena pentru Artă, Evenimentul Zilei, SensoTv, TVR1, Jurnalul Bucureștiului "Le Petit Parisien", Intell News, Modernism, Agenția pentru Carte, Propagarta, Ultima Oră, Curatorial.

--

GALERIA ROMANĂ
B-dul Lascăr Catargiu nr 1
sector 1 Bucuresti
Tel mobil:+40 721 896 185
Tel fix: +40 311 079 275
e-mail:office@galeriaromana.ro
www.galeriaromana.ro

.

04 – 28 februarie 2021

Dragi prieteni,

Galeria Romană are plăcrea de a vă invita la deschiderea expoziţiei: „Imaginarium”. În spaţiile generoase, deja cunoscute ale galeriei, pe tot parcursul lunii februarie, sunteţi aşteptaţi să descoperiţi lucrările de sculptură ale artistului Bogdan Turcea.

Artistul s-a născut în Bucureşti, pe 7 noiembrie 1966 şi a absolvit Universitatea Naţională de Arte, în 2017, secţia sculptură, cu profesorii Adrian Ilfoveanu şi Mihai Rusen. Este membru al Uniunii Artiştilor Plastici din România. Artistul nu este la prima expoziţie în cadrul Galeriei Romană, acesta participând la o alta de grup, în anul 2019.

„Lucrările pe care le propun privitorilor sunt, în mare măsură, rodul emoţiilor şi imaginilor provenite din preconştient. Am lucrat fără schiţe prealabile, încercând, după modelul suprarealist descris de Andre Breton, să transpun ideile cât mai crude, urmând a le găsi, pe măsura dezvoltării, un sens raţional şi un mesaj uşor de descifrat. Am încercat să grupez în saloanele galeriei lucrări cu tematică comună: un salon cu lucrări de insipiraţie mitologică, un bestiar, un salon cu tematică creştină şi unul dedicat lui Don Quixote. Ideea comună, pe care încerc să o sugerez, indiferent de paradigma epocii ce le diferenţiază, este viziunea, imaginarea privind sacrul”.
(Bogdan Turcea, feb 2021).

Vernisajul expoziţiei va avea loc joi, 04 feb 2021, începând cu ora 18:00, accesul în incinta galeriei fiind permis unui număr limitat de persoane. Totodată, vernisajul va fi transmis şi live pe pagina de Facebook a galeriei: https://www.facebook.com/galeriaromana

În deschidere va vorbi dna Mariana Dragu, istoric de artă.

Expoziţia este deschisă în perioada: 04-28 feb 2021
Program de vizitare: Luni-vineri: 10:00-18:00, Sâmbătă: 10:00-15:00

Purtarea măştii de protecţie, care trebuie să acopere nasul şi gura, este obligatorie. Recomandăm folosirea dezinfectantului pentru mâini, pus la dispoziţie de către galerie, păstrarea distanţării fizice de cel puţin 2 m şi respectarea indicaţiilor personalului galeriei.

Parteneri: Catena pentru Artă
Parteneri media: Evenimentul Zilei, Senso Tv, Jurnalul Bucureştiului “ Le Petit Parisien”, Intell News, Ultima Oră, Modernism, Agenţia pentru carte.

Dragii noștri,

Sperăm că ultima lună a lui 2020 vă găsește cu bine, sănătoși. Într-o perioadă complicată, ca cea pe care o traversăm, ne dorim totuși să simțim atmosfera Sărbătorilor, să oferim și să primim cadouri, să fim aproape unii de ceilalți, deși la distanță. Știm că este din ce în ce mai greu să faci un cadou potrivit, cu toții avem în minte momentele când rupem hârtia de împachetat, plini de speranță… și apoi zâmbim de complezență. Este momentul alegerii unui cadou inspirat, ceva de care se vor bucura și generațiile viitoare, un obiect care să adune o poveste în jurul său.

În condiții de maximă siguranță și protecție împotriva răspândirii virusului Sars-Cov2, Galeria Romană vă propune o expoziție cu vânzare de artă românească. Pictori clasici de certă valoare plastică sunt expuși pe simeze, alături de pictori români contemporani consacrați. Amintim doar câteva nume, fără a epuiza toți artiștii expuși: Theodor Pallady, Nicolae Grigorescu, Nicolae Dărăscu, Camil Ressu, Ștefan Dimitrescu, alături de Paul Gherasim, Mihai Horea, Christian Paraschiv, Valentin Scărlătescu, Matei Lăzărescu etc.
Peste 40 de lucrări de pictură așteaptă cuminți să vă încânte privirea, să vă ofere o clipă de frumos și un răgaz de la problemele și stresul zilnic.

Această expoziție face parte din „Programul de susținere a activității galeriilor de artă din București, inițiat de Primăria Capitalei prin Direcția Generală de Arhitectură Peisagistică și Monumente de For Public și Centrul Cultural Expo Arte și DGAPMFP, oct-dec 2020”.

Programul de Sărbători este următorul:
Luni-vineri 10.00 -18.00
Sâmbăta 10.00 -15.00
24/ 25/ 26/ 31 Decembrie - închis
1/2 Ianuarie - închis

Parteneri : Catena pentru Artă
Parteneri media : SensoTv, Evenimentul Zilei, Jurnalul Bucureștiului “Le Petit Parisien”, IntellNews, Ultima Ora, Modernism, Agenția de Carte

   GALERIA ROMANĂ
   B-dul Lascăr Catargiu nr 1
   sector 1 Bucuresti
   Tel mobil:+40 721 896 185
   Tel fix:  +40 311 079 275
   e-mail:office@galeriaromana.ro
   www.galeriaromana.ro

6 martie - 11 aprilie 2020 Matei Lăzărescu s-a născut în 1948 în București, într-o familie de intelectuali români persecutată, ca nenumărate altele, de sistemul comunist.

Primele desene (portrete) le realizează la vârsta de șase ani, îndrumat de tatăl său, medic, desenator talentat și poet, care îi transmite adânca admirație a culturii clasice, iubirea pentru lumea satului și pentru țăranul român, precum și pasiunea fotografiei. În Institutul de Arte din București, studiul după natură a fost elementul esențial, la care s-au adăugat, în mod fericit, profesori ca Gheorghe Ghițescu precum și prezența și prietenia colegilor.

"Bisericile mănăstirilor din Bucovina, cunoscute în calitate de restaurator de frescă în anii '70, ca și lumea satului, regăsită atunci și observată, fotografiată ziua, și desenată seara ca într-un jurnal poetic, au fost o nouă treaptă în construcția sufletului de tânăr, cu sentimentul trăirii în mijlocul unei lumi complete, adevărate, care părea că își ajunge ei însăși. Atunci s-au întărit, ca aripile fluturilor, dorința de adevăr, de atingere strânsă a realității, și a izvorât șuvoiul de poezie care decurge din aceasta, impresia că totul e plin de sens, că lucrurile vorbesc de la sine și că nu avem decât să le punem pe hârtie sau pe pânză. Fântâna, izvorul, drumul de pământ, casa din lemn și lut, curtea cu iarbă, livada, locuite ca o arcă a lui Noe de o familie cu credință, munca și obiceiurile ei, înconjurată de animalele ei, mă însoțesc de atunci pretutindeni.

Reîntâlnirea după 25 ani lungi de exil cu domnul Paul Gherasim a fost aproape ca o minune, într-atât de aproape l-am simțit, ca pe un părinte. Restaurarea a fost trăită ca o chemare pentru frumusețea, bogăția și adâncimea lăsate de generațiile care ne-au precedat, și ca un privilegiu, acela de a fi primit în locurile sfinte, ale celor mai prețioase moșteniri. În pictură și în fotografie, lumina și umbra, lumea măruntă dezvăluită de microscop, pârâul cu strălucirile lui în mișcare, până la norii transformându-se pe cer, m-au atras mereu, aș spune spontan și irezistibil. M-au preocupat în fotografie și felul în care privim și gândim, cum călătorim între ele, cu ele... În ultimii ani, mă atrag lumina pătrunzând în spații întunecate, oglindirile pe pardoseala de piatră, în opoziție dar și în sperată continuare cu iarba și strălucirea de afară, cu animalele minuscule în grabă și strădanie perpetuă, care m-au readus la film, la video. Dincolo de ceea ce privim, de Iliada și Odiseea, de scrierile presocraticilor, de Marc Aureliu, de textele creștine vechi - Sfântul Vasile cel Mare - și de poeziile lui Eminescu, cele mai apropiate, ale tatălui meu, sunt sprijin de fiecare zi și subiecte de desen și pictură, ca de altfel și pasiunea pentru limba greacă veche." Matei Lăzărescu

Expoziția se va deschide pe data de 6 martie, ora 19.00 și va fi deschisă până pe 11 aprilie a.c.

Programul de vizitare: Luni - Vineri 10.00 - 18.00 Sâmbăta 10.00 - 15.00

Adresa: Bd. Lascăr Catargiu nr. 1, sector 1, București Telefon: 031/ 107 92 75 E-mail: office@galeriaromana.ro Parteneri: Catena pentru artă, SensoTV Parteneri media: Evenimentul Zilei, Jurnalul Bucureștiului, Agenția pentru Carte, Modernism, IntellNews, Ultima Oră .

.

Vernisajul are loc miercuri, 05 feb 2020, începând cu ora 19:00.

Bd. Lascăr Catargiu, nr 1 (Piaţa Romană).
Perioada de expunere: 05 feb – 05 mar 2020.

“Pictorul a crescut și s-a format într-o familie cu tradiții culturale.
A fost înconjurat din copilărie de cărți, tablouri și sculpturi, a
ascultat muzică. Adolescent, a avut ocazia să întâlnească artiști
reputați, de la subtilul analist al culorii Catul Bogdan și
excepționalul acuarelist Rudolf Schweitzer-Cumpănă până la Corneliu Baba
cel care a perpetuat în modernitate clar-obscurul muzeal, de la Traian
Brădean până la Ștefan Sevastre, fiecare în măsură să poată sugera un
drum unui tînăr cu vocație. Petrece câteva zile la mănăstirea Pasărea în
preajma lui Gheorghe Anghel tocmai când sculptorul lucra la statuia lui
Eminescu şi Îl ajută la prepararea ghipsului. Întâlnirea cu un artist de
o astfel de anvergură, deja o legendă în ambianța artistică a timpului,
este și azi o amintire vie. La Institutul de arte plastice bucureștean
Ritivoiu a fost studentul lui Alexandru Ciucurencu, alt “monstru sacru”
al epocii, de la care toți cei care i-au fost apropiați au primit o
lecție, se pare, greu de uitat. Știința culorii transmisă de acesta a
fost preluată uneori direct și epigonic, alteori însă a reverberat
subteran, discret, dar nu mai puțin tenace. Atent la înaintași,

Ritivoiu, chiar dacă nu a preluat colorismul paroxistic, cu intensități
explozive, al picturii lui Ciucurencu, a înțeles valoarea monocromiei
impregnate de lumină pe care acesta o cultiva, mai ales în ultimii săi
ani, atras de mirajul abstracției, reinterpretând-o la nivelul
propriilor necesități.”
(Ioana Vlasiu).

“M-au fascinat întotdeauna orizonturile. Acestea reprezintă o
continuitate de trăiri şi supravieţuiri în timp.
Temele, reprezentând aspecte din Bucureştiul de altădată sunt, în
general, legate de perioada copilăriei, când aveam ocazia să văd locuri
interesante atât din punct de vedere istoric cât şi estetic. Cartierul
vechi în care locuiesc şi acum era îconjurat de grădini îngrijite şi
pline de flori. Clopotul mare de la Mitropolie cadenţa scurgerea
timpului cu o sonoritate ce răzbătea până departe.
Acum, grădina de la ţară, roditoare şi însorită, modulată de livezi ce
unduiesc pe dealuri, împlineşte un nou univers de linişte şi armonie”.
(Constantin Ritivoiu).

Program de vizitare:
Luni-vineri: 10:00-18:00
Sâmbătă: 10:00-15:00

Parteneri: Catena pentru artă.
Parteneri media: Evenimentul Zilei, Senso Tv, Jurnalul
Bucureştiului, Intell News, Modernism, Ultima Oră, Agenţia pentru Carte.

.

Galeria Romană are plăcerea de a vă invita la deschiderea unei noi expoziţii: „Expoziţie de August”, al cărei vernisaj va avea loc miercuri, 14 august 2019, ora 19:00 (Bd. Lascăr Catargiu, nr 1, Piaţa Romană).

Expoziţia grupează lucrări de pictură, grafică şi sculptură, ale unor tineri artişti: Vali Irina Ciobanu, Bogdana Daradici, Claudiu Victor Gheorghiu, Martina Grigoriţă, Maria Jarda şi Bogdan Turcea.

Expoziţia se va desfăşura în perioada: 14 -30 august 2019.

Program de vizitare:
Luni-vineri: 10:00-18:00
Sâmbătă: 10:00-15:00

Parteneri: Catena pentru artă
Parteneri media: Evenimentul zilei, Senso Tv, Jurnalul Bucureştiului, Intell News, Modernism, Ultima Oră, Agenţia pentru carte.

Fantasticul colorist Henry Matisse a vorbit pictural printre primii, în lumea apuseană, despre bluza românească (La Blouse Roumaine, 1940).
Fatalmente, pentru români începea înrobirea cu bacilul comunismului, care le-a corodat temeiurile, esența și diversitatea srămoșească. De fapt, românii s-au născut risipitori. Dar nu toți. Dumnezeu a avut grijă ca anumite repere să fie salvate! Portul popular este una din permanențele acestui popor.

Dar s-o luăm de departe.
Să ne concentrăm puțin pe un fragment de frescă de la vechea biserică a Curții de Argeș, care este de la 1535! Portretul domniței Rocsanda conservă niște splendide mânecuțe de ie gorjeană, pe care nu ai fi bănuit-o la o progenitură domnească, dar iată o evidență. Obrazele subțiri și bine spălate nu se sfiau să prea gustul pentru frumos al țăranilor, pe care-i aveau la picioare...Ulterior, bisericii Valahiei s-au umplut cu imagini de țărani, boieri și alte categorii sociale, îmbrăcate în straie tradiționale, fiecare cu specificul zonei, cu dominanta cromatică și cu preferințe decorative. E întreagă geografie acoperită de această bogăție.

În anul 1868 pictorul revoluționar Gh. Tattarescu pictează 2 portete de munteni, în straie țărănești tradiționale. Le pictează cu acribia și curiozitatea unui european, care descoperă Lumea Nouă; este absolut încântat, iar încântarea sa îl face aidoma unui fotograf, voiește să fie exact, să nu-i scape niciun detaliu, nicio iotă din ce avea în fața ochilor. Picturile acestea au valoare de document major, și chiar substituie și suplinesc lipsa unor mărturii fotografice din acea epocă.
Lucia Demetriade Bălăcescu, bucureșteancă fiind, în perioada interbelică descoperă pitorescul unei ținute din Săliște, satul cu mentalitate urbană, în care ciobanii au construit școli și biserici pentru urmașii lor, să fie în rând cu lumea; pictorița și ne lasă mărturie un superb portret de Sălișteancă (1944). Este la loc de cinste în Muzeul național de Artă al României.

Suntem în 2019, iar instituția bisericii noastre ortodoxe a declarat acest an: al satului românesc. Artista Camelia Popa s-a concentrat de ceva timp pe studiul iei românești, și-a propus să-i exploreze etosul stilistic și cromatic. Și-a dat seama că nu este suficient să o pictezi o singură dată, precum au făcut înaintașii ei, de aici și de aiurea, ci s-a concentrat pentru mai multă vreme în jurul acestui ofertant subiect. Ne dăruiește acum un întreg ciclu. Exact precum un artist contemporan, care coase și descoase subiectul. Vorbim despre un program, despre un concept și un valoros laborator pictural.
Mai mult, chiar i s-a comandat anul trecut o icoană cu o Maica Domnului cu Pruncul Iisus, îmbrăcată într-o cămeșoaie țărănească. A ajuns într-o biserica de la Alba-Iulia. Astfel s-a sfințit borangicul. Magnific.
Iar Mirul este aroma Raiului. Este chintesența plantelor care provin de acolo, și care nu au plecat de acolo niciodată. Tot astfel poate fi numită și icoana – mirozna Prototipului, savoarea care-I face simțită și vizual prezența Mântuitorului. Pentru că ne mântuim și prin gust, și prin miros, mai ales, prin aroma Paradisului Pierdut.

Mir și borangic este o expoziție de pictură și iconografie. Artista, cu studii la Galați, București și întreagă Europă, mai ales în Italia, unde a și pictat în sfinte locașuri, alături de soțul său, zugravul de biserici Ioan Popa, ne propune o perspectivă proprie și asumată duhovnicește asupra artei, o retrospectivă, o etapă a maturizării. Iar locul acela, pentru această întâlnire cu publicul, nu este nici el unul aleatoriu. Dimpotrivă. Vorbim despre un vechi și nobil apartament, în chiar inima capitalei României, care găzduiește de mai bine de 5 ani Galeria Romană, un loc care face să rămână vie flacăra tradiționalismului, a bunului-gust, a artiștilor pentru care valorile frământate de țăranii noștri, erau mai presus decât chiar propria lor operă.

Camelia Popa vine și ea în rândurile celor pentru care moștenirea încă palpabilă, lăsată nealterată de cei de demult, este un seducător izvor pentru generațiile simțitoare, gânditoare și creative.
Mir și borangic – va fi veriga și dovada acestei stări de lucruri, cu asupra de măsură!
Să ne bucurăm.

.