Librăria Bizantină

Despre conservarea obiectelor vechi de artă de acasă cu Art Conservation Support

Asociaţia Art Conservation Support (ACS) invită proprietarii și administratorii de obiecte de patrimoniu cultural mobil la evenimentele organizate în București în cadrul proiectului cultural „Despre restaurare - mobil”. Este o continuare cursivă a acțiunilor desfășurate până în prezent de ACS, cu scopul declarat de a contribui la o mai bună conservare și punere în valoare a patrimoniului cultural din România.
Știm că obiectele vechi au un farmec aparte, mai ales când sunt transmise din generație în generație. Valoarea lor crește odată cu poveștile cărora le sunt martore și poate fi pierdută foarte rapid dacă nu le întreținem corect. Apreciem dorința celor care au în proprietate sau administrare obiecte de valoare de a afla mai multe despre conservarea și întreținerea patrimoniului mobil și de aceea venim în întâmpinarea lor cu o serie de informații utile oferite în proiectul „Despre restaurare – mobil”.
Ghidul colecționarului. Cum păstrăm obiectele de artă din colecțiile particulare, autori Andreea Michescu și Ioan Darida, consultanți științifici Oana Solomon, Aldo Chivulescu, Mirela Constantin, Nicușor Sanda, Rodica Antonescu și Iolanda Turcu, ediție îngrijită de Anca Dină a apărut la Editura ACS în 2017. Volumul oferă informații de bază pentru orice iubitor de patrimoniu cultural, informații utile în conservarea obiectelor de artă: pictură pe lemn sau pe pânză, textile, grafică, carte, ceramică, metal. Sunt prezentate noțiuni de tehnică și elemente ale stării de conservare ce sunt foarte importante a fi cunoscute când ne referim la întreținere, manevrare și transport, depozitare sau expunere; informații organizate în funcție de materia operei de artă.
Ghidul colecționarului se distribuie gratuit în cadrul acțiunilor proiectului și prin rețeaua de distribuție a Librăriei Bizantine (detalii referitoare la distribuție vor fi disponibile pe website-ul librăriei). Evenimentul de lansare va avea loc marți, 31 octombrie 2017, începând cu ora 19, la Libraria Bizantină din București, strada Bibescu Vodă 20.

Cu tema ”Cum păstrez arta din casa mea!”, propunem o serie de ateliere interactive și sesiuni de evaluare a obiectelor de artă - prin care obiecte valoroase, cu vechime mai mare de jumătate de secol, moștenite, primite sau cumpărate, își dezvăluie secretele. La acțiuni poate participa orice iubitor al patrimoniului cultural – colecționar sau nu, care dorește să afle cum să își păstreze în bune condiții și cum să întrețină tabloul de acasă, o carte veche, o icoană, o piesă de mobilier vechi, un vas de ceramică, de metal ori alt suport, obiecte decorate sau nu.
Așadar, vă așteptăm la sesiunile de evaluare  care se vor desfășura sâmbătă, 4 noiembrie 2017, între orele 10.30 – 13.00, la Teatrul Național “Ion Luca Caragiale”, Foaierul Sălii Media, intrarea din str. Tudor Arghezi, lângă intrarea actorilor. Se va pune accentul pe evaluarea obiectelor de artă precum pictură pe diferite suporturi, grafică, obiecte de lemn, ceramică, sticlă, ș.a. – piese ce pot fi transportate ușor și a căror stare de conservare permite manevrarea în bune condiții. Evaluările vor fi efectuate de dr. Ioan Darida, dr. Dana Postolache, Oana Solomon, Mirela Constantin – experți restauratori și evaluatori patrimoniu mobil cu experiență vastă. În paralel, se vor desfășura ateliere de informare despre factorii de degradare și cum pot fi protejate obiectele valoase de aceștia sau care sunt cele mai frecvente degradări vizibile pe obiectele de patrimoniu mobil, dar și ce e de făcut.

Mai multe detalii despre programul evenimentelor, toate cu participare gratuită, sunt disponibile pe paginarestaurării.ro. Ne puteți contacta pe email: office@acs.org.ro și paginarestaurarii@gmail.com sau la telefon 0721.717.066
Parteneri proiect: Teatrul Național “I.L. Caragiale” din București, DANART Import Export S.R.L., Asociația pentru Andrei, CERECS Art S.R.L., Universitatea Națională de Arte din București.
Proiect cultural co-finanțat de Administrația Fondului Cultural Național. Proiectul nu reprezintă în mod necesar poziția Administrației Fondului Cultural Național. AFCN nu este responsabilă de conținutul proiectului sau de modul în care rezultatele proiectului pot fi folosite. Acestea sunt în întregime responsabilitatea beneficiarului finanțării.

Despre: Ghidul colecționarului. Cum păstrăm obiectele de artă din colecțiile particulare
autori Andreea Michescu, Ioan Darida, Editura ACS, 2017

Conservarea-restaurarea patrimoniului național – ca domeniu de activitate centrat pe protejarea bunurilor culturale – este o îndatorire primordială a unui popor ce ține cu determinare la trecutul său. Totalitatea impresionantă a acestor bunuri culturale cuprinde nu doar fondul aflat în expunerea sau în depozitele muzeelor, ci și multitudinea obiectelor adesea „umile” din casele și .... sufletul oamenilor. Ele se constituie într-un adevărat act de identitate, o mărturie fără de care nu ne regăsim „în prezent” și fără de care generațiile viitoare s-ar simți dezmoștenite.
Pentru conservarea – restaurarea patrimoniului cultural aflat în muzee, colecții și situri sau în monumente istorice își aduc aportul contribuția, cu devoțiune și talent, colectivele de specialiști conservatori, restauratori, chimiști, fizicieni, biologi ș.a.
Masa mare a obiectelor și operelor aflate în proprietatea iubitorilor de artă se află în mod firesc în grija acestora, dar dragostea și atașamentul lor nu poate ține locul cunoștințelor de specialitate necesare pentru intervențiile complicate de care bunurile culturale au nevoie.

Ghidul își propune o prezentare succintă:
● a principalelor materiale componente ale­ operelor de artă cu proprietățile fizico-chimice ale acestora,
● a celor mai importante cauze care duc la degradarea acestor ansambluri de materiale și substanțe aparent trainice (câtă vreme le îngrijim) dar supuse unei rapide neantizări prin ignoranță, prin nepăsare.
și nu în ultimul rând... Ce-i de făcut în aceste împrejurări? Este atât de dramatică situația? Dată fiind implacabila trecere și în același timp imperativul ocrotirii, al protejării și prelungirii vieții acestor entități – mărturii ale unui timp ce ne certifică fără echivoc identitatea.

Obligația protejării incumbă deținătorului fie și numai prin atașamentul acestuia pentru obiectul colecționat. Moștenită sau achiziționată, opera de artă se află într-o proximitate în egală măsură sufletească și spațială, face parte din atmosfera intimă a locuinței în care ne petrecem cea mai mare parte a vieții. Cu toate acestea am avut ocazia să constat și modul inadmisibil în care era tratat patrimoniul, o condamnabilă indiferență față de condițiile de păstrare. Lucrarea de față își propune să orienteze bunele intenții ale colecționarului, să completeze cunoștințele acestuia, să corecteze atitudini subiective.
Dacă în restaurare se admit rețete generice, și asta cu circumspecție, specialiștii testând de fiecare dată orice materiale și orice modalitate de intervenție, în conservarea preventivă ne vedem obligați să propunem câteva prescripții cu care să venim în întâmpinarea colecționarului. Nu sunt infailibile aceste prescripții și accentul nu va cădea pe ce trebuie să efectueze neapărat cu propria mână deținătorul. Avem însă convingerea că ținerea sub observația avizată a obiectelor, identificarea unor aspecte ce trădează incipiente procese de degradare înainte ca acestea să devină evolutive, este o țintă ce poate fi atinsă. Odată semnalate specialiștilor aceste schimbări, fie ele cât de minore, se va putea interveni la timp. Acel slogan binecunoscut „conservarea implică costuri mult mai mici decât restaurarea”, este și va fi oricând de o abruptă actualitate atât în interesul proprietarului cât și în obiectivul primordial al protejării operei de artă.
­

Joi, 20 martie, de la ora 19.00, la Librăria Bizantină (Str. Bibescu Vodă, nr. 20) din Bucureşti va avea loc lansarea volumului Ce a fost – cum a fost. Paul Cornea de vorbă cu Daniel Cristea-Enache, apărut recent la Editura Polirom, în ediţie cartonată, disponibil şi în ediţie digitală.
 
Vor lua cuvîntul: Paul Cornea şi Daniel Cristea-Enache.
Va modera: Luigi Bambulea
 
„Dincolo de o admirabilă evocare a părinţilor, răspunsurile trimise pe îndelete de Paul Cornea lui Daniel Cristea-Enache cuprind o analiză a vieţii proprii şi o meditaţie asupra ei. Preocupat cu precădere de motivele care l-au condus spre comunism, de felul cum a traversat diverse demnităţi şi de procesul intelectual şi de conştiinţă în urma căruia s-a desprins cu totul de idealul său juvenil, Paul Cornea a făcut din relatarea lui nu numai una despre sine, ci una deosebit de preţioasă despre epoca în care a trăit. Cartea oferă ceea ce ne lipsea, şi anume o vedere dinăuntru, pătrunzătoare şi onestă, a sistemului comunist. O de înţeles, dar şi de regretat reţinere l-a împiedicat pe cărturar să fie la fel de insistent cu opera proprie şi mai ales l-a făcut discret cu adevărul incontestabil că domnia sa este unul dintre marii profesori, dintotdeauna, ai învăţămîntului umanist românesc.” (Livius Ciocârlie)
 
„Facultatea de Litere împlineşte zilele acestea 150 de ani. Profesorul Paul Cornea, 90. O întrebare îmi vine în minte sub impresia acestei coincidenţe. Cîţi dintre absolvenţii Facultăţii de Litere din ultima jumătate de secol – dintre care nu puţini alcătuiesc astăzi elita culturală a României – ar avea motive să nu-şi recunoască norocul de a-l fi cunoscut pe Profesor? Mă gîndesc că, într-un anume fel, cartea aceasta de convorbiri, Ce a fost – cum a fost, prin bogăţia excepţională a informaţiilor ei şi cantitatea impresionantă de viaţă, oferă o şansă şi celor care nu au avut parte la vreme de înţelepciunea, cordialitatea şi magia prezenţei Profesorului nostru.” (Eugen Negrici)
 
Paul Cornea, doctor în filologie, a fost cercetător la Institutul de Istorie şi Teorie Literară „G. Călinescu”, decan al Facultăţii de Litere, Universitatea Bucureşti (1990-1993). De acelaşi autor la Editura Polirom: Interpretare şi raţionalitate (2006), Delimitări şi ipoteze. Comunicări şi eseuri de teorie literară şi studii culturale (2008).
 
Daniel Cristea-Enache este conferenţiar la Facultatea de Litere, Universitatea Bucureşti, coordonator al colecţiei „Opere” la Editura Polirom. La Editura Polirom a mai publicat Cinematograful gol (2011), Literatura de azi. Dialoguri pe net (2013).