Librăria Dalles

Miercuri, 21 mai, la ora 19.00, la Libraria Dalles din Bucuresti (Bd. Nicolae Balcescu nr. 18), Andrei Ruse va raspunde intrebarilor bloggerilor pornind de la cel mai recent roman al sau, Zaraza, aparut de curind la Editura Polirom, in colectia „Ego. Proza”, si in editie digitala.

Intreaba:
Dragos C. Butuzea, chestiilivresti.blogspot.com
Adrian Ciubotaru, adrianciubotaru.ro
Jovi Ene, filme-carti.ro

Invitati speciali:
Gelu Diaconu
Vasile Ernu
Eugen Istodor

Modereaza: Marius Ghilezan, Bookiseala.ro

O seara banala de toamna din 1928 se transforma, pentru un tinar student la Conservator, in momentul de gratie cind acesta urca pentru prima oara pe scena. Trei ani mai tirziu, la Berlin, Cristian Vasile va inregistra poate cea mai frumoasa piesa de dragoste a epocii, Zaraza, devenind repede cel mai iubit dizeur al timpului sau. Povestea lui, de la glorie la decadere, intr-o alta seara banala din 1947, este pusa in scena bucata cu bucata, dupa mai bine de doi ani de documentare si investigatie continua ale autorului, care s-au terminat odata cu gasirea mormintului fara nume si fara cruce al personajului sau principal. O calatorie fascinanta in Bucurestiul agitat si efervescent al interbelicului, presarata cu povesti de dragoste, de prietenie, de tradare si de loialitate in vremuri tot mai tulburi, de rezistenta si devotament pentru arta si libertate, o aventura aproape nebuna a implinirii visului de a deveni nemuritor. O perioada de aur a unei tari, dar si o perioada cu tensiuni politice violente, razboi si moarte. Alaturi de Cristian Vasile, Ion Pribeagu, Ionel Fernic, Jean Moscopol, Zavaidoc, Maria Tanase, Gica Petrescu, Mihail Sebastian sau Mircea Eliade sint doar citeva dintre personalitatile readuse la viata dintr-o lume care s-a vrut a fi stearsa si uitata pe nedrept, dar care inca este pastrata in amintire.

„Nu poti realiza lucruri de exceptie daca nu ajungi la acea simplitate fascinanta, in masura sa emotioneze. Sa emotionezi prin sinceritate si firesc. Sa pasesti in scena ca pe strada.” (Cristian Vasile)

Andrei Ruse s-a nascut in Bucuresti, in decembrie 1985. Este promotor cultural, specialist in comunicare si PR, mai ales pe zona online. In 2007 a debutat cu volumul de poezie Black Job, iar in 2008 a publicat romanul Soni, ajuns la editia a treia, care a devenit repede una dintre cele mai iubite carti in rindul adolescentilor. In 2011 a publicat romanul Dilar pentru o zi, iar din 2012 a inceput sa lucreze la romanul Zaraza, proiect pentru care a primit si bursa Jean-Jacques Rousseau din partea Akademie Schloss Solitude. Dupa numeroase colaborari cu site-uri si comunitati online, din 2012 a infiintat, in calitate de director si project manager, revista Hyperliteratura.ro, in prezent una dintre cele mai citite publicatii culturale din tara. A derulat diverse campanii de promovare de carte, a organizat si a participat la numeroase evenimente (dezbateri, lecturi, conferinte) si este cunoscut pentru crearea primului video-trailer pentru o carte romaneasca.
A sustinut mai multe lecturi publice si a participat la numeroase evenimente in strainatate (Berlin, Stuttgart sau Leipzig), i-au aparut fragmente de roman sau proze scurte in reviste/antologii cunoscute din Europa. www.andreiruse.ro

Însemnările mele, două volume eveniment publicate la 100 de ani de la naşterea poetei Maria Banuş

Joi, 10 aprilie 2014, la ora 18.30, la Librăria Dalles (Bd. Nicolae Bălcescu, nr. 18) din Bucureşti, Editura Cartea Românească vă invită la aniversarea a 100 de ani de la naşterea poetei Maria Banuş, eveniment marcat de apariţia a două volume inedite de memorialistică – Însemnările mele, cu texte, note şi comentarii stabilite de Geo Şerban –, disponibile şi în ediţie digitală.

Invitaţi de onoare: Petre şi Tudor Banuş, fiii poetei
Vor împărtăşi amintiri cu şi despre Maria Banuş: Adriana Bittel şi Nora Iuga
Incursiuni în arhiva inedită a scriitoarei: Tudor Banuş şi Geo Şerban

Moderator: Ovidiu Şimonca

Eveniment susţinut de Observator cultural.

„Pe data de 10 aprilie 2014, se împlinesc 100 de ani de la naşterea Mariei Banuş. Volumele memorialistice inedite Însemnările mele dau cuvîntul celui mai implicat martor al unei istorii literare tumultuoase: jurnalul poetei.
Însemnările mele este un jurnal intim ţinut cu intermitenţe cîteva bune decenii, între 1927 şi 1999, poate cea mai amplă scriere de acest tip în epoca modernă a literaturii noastre, deloc săracă în mărturii cu caracter reflexiv-autobiografic. O fereastră, în orice caz, revelator deschisă spre un destin al creatorului dramatic expus furtunilor istoriei.” (Geo Şerban)

Ce înseamnă 72 de ani (1927-1999) din viaţa unei poete din România, apăsată, încă din adolescenţă, de originea etnică, într-o Europă bîntuită de stafia comunismului, de lipsa de spaţiu vital a nazismului, de evoluţia violentă a ambelor extreme?
Înseamnă refugiu timpuriu în doctrina marxistă, iluzii trăite în ilegalitate şi activism politic cultural în epoca dogmatică comunist-stalinistă din al şaselea deceniu al secolului XX. Toate urmate de regrete, negare, dezgust, remuşcări, revoltă împotriva unei ideologii pe care realitatea a contrazis-o. Dar stigmatul „comunistă fostă stalinistă” o va urmări pînă la moarte – şi mai tîrziu – pe cea care debutase exploziv, în anul 1937, cu excepţionalul volum de versuri Ţara fetelor.
Zeci, sute de personalităţi ale vieţii literare, culturale şi politice ale ultimelor decenii, alături de familie şi o galerie pitorească de oameni obişnuiţi, devin personaje în mult visatul şi niciodată terminatul jurnal-roman memorialistic Însemnările mele de Maria Banuş.

Maria Banuş (10 aprilie 1914–14 iulie 1999) rămîne, în pofida etichetelor aplicate de către o istorie literară vindicativă, o mare poetă a secolului XX.
A publicat în jur de 20 de volume de versuri, o parte dintre ele tributare dogmatismului proletcultist şi realismului socialist – Ţie-ţi vorbesc, Americă! (Medalia de Aur a Festivalului Mondial al Tineretului şi Studenţilor de la Varşovia), 1955, Magnet, 1962, Diamantul, 1965. Odată cu maturizarea literară şi politică, poeta revine la graţia poetică iniţială (Portretul din Fayum, 1970, Oricine şi ceva, 1972, Noiembrie inocentul, 1981, Fiesta, 1990).
Volumul Orologiu cu figuri, Editura Eminescu, 1984, a fost tradus în limba franceză (L’Horloge à Jacquemart), cu o prefaţă de Alain Bosquet, în 1987.
A publicat traduceri din R.M. Rilke, A.S. Puşkin, Robert Browning, P. Neruda, Verlaine şi numeroase antologii din lirica universală.
În anul 1989 i se decernează Premiul Internaţional Gottfried von Herder.
La zece ani de la moartea poetei, în 2009, Editura Casa Radio, publică audio-book-ul Zăbale rupte. Poeme rostite la radio, cu ilustraţii de Tudor Banuş.