Mihail Bulgakov

 

TEATRUL „NOTTARA” 

prezintă joi, 22 noiembrie, la sala “Horia Lovinescu”, de la ora 19.00, avanpremiera spectacolului

 

de Mihail Bulgakov

Traducerea din limba rusă și dramatizarea: Bogdan Budeș

 

Distribuție:

SERGHEI LEONTIEVICI MAXUDOV – Ion Grosu

IVAN VASILIEVICI – Alexandru Repan

ILIA IVANOVICI RUDOLFI, KSAREVICI ILCIN, GAVRIL STEPANOVICI –

George Alexandru

LIKOSPASTOV – Dani Popescu

UN LITERAT, PIOTR BOMBARDOV – Gabriel Răuță

UN TIP CU O CHITARĂ, MIȘA PANIN, DEMIAN KUZMICI –

Alexandru Mike Gheorghiu

FORMA STRIJ, IPPOLIT PAVLOVICI – Viorel Comănici

AVGUSTA AVDEEVNA MENAJRAKI – Ada Navrot

KLIUKVIN, ELAGHIN – Ion Haiduc

POLIXENIA VASILIEVNA TOROPEȚKAIA – Catrinel Dumitrescu

LIUDMILA SILVESTROVNA PRIAHINA – Camelia Zorlescu

VEȘNIAKOVA – Ioana Calotă

EVLAMPIA PETROVNA – Mihaela Subțirică

NASTASIA IVANOVNA – Anca Bejenaru

NIȘTE DAME – Laura Vasiliu, Corina Dragomir, Ioana Calotă, Mihaela Subțirică

DOUĂ MUZE - Laura Vasiliu, Corina Dragomir

O FELCERIȚĂ – Corina Dragomir

 

Regia: Vlad Massaci

Scenografia: Andu Dumitrescu

Asistent regie: Bogdan Budeș

Ilustrația muzicală: Cristi Juncu

Scenografia: Cătălina Gubandru

Asistent scenografie: Irina Chirilă

 

Roman teatral este, probabil, cartea lui Mihail Bulgakov care se apropie cel mai mult de o autobiografie. Apogeul vieții de creator a lui Bulgakov a coincis, din păcate, cu apogeul carierei de tiran a lui Stalin. Din acest motiv, timp de mulți ani maestrului nu i s-a publicat nicio carte și nu i s-a jucat nicio piesă. În mod asemănător, eroul Romanului teatral, scriitorul Maxudov, trăiește drama autorului care nu înțelege că în anumite vremuri sunt tolerate doar anumite creații. Conștientizând că nu poate publica fără să fie celebru și nu poate fi celebru fără să publice, Maxudov înțelege că este condamnat la mediocritate și alege calea sinuciderii. În ultima clipă află că romanul lui va fi, totuși, publicat, însă nici nu-și poate imagina consecințele acestui fapt aparent îmbucurător.

 

Destinul lui Mihail Bulgakov pare guvernat de acelaşi amestec de satiră, fantastic şi tragism care e și amprenta operei sale. Născut la Kiev, în 1891, în familia unui profesor de teologie, studiază medicina, pe care o practică vreme de patru ani (1916 - 1920), pe front şi în spitalele de provincie. Devine dependent de morfină, dar, cu ajutorul primei sale soţii, reuşeste să învingă răul. În 1920, abandonează medicina pentru a se dedica scrisului. Intră în lumea teatrului, iar piesa Zilele Turbinilor, dramatizarea romanului Garda Albă, are mare succes, fiind considerat un Pescăruş al noii generaţii de dramaturgi. Simpatia evidentă pentru ofiţerii Albi face ca piesa să fie interzisă, dar (paradoxal!) e, în acelaşi timp, piesa preferată a lui Stalin. Din 1929, nu i se mai publică nicio carte şi nu i se mai joacă nicio piesă. Trăind la limita supravieţuirii, Bugakov se vede silit să-i trimită dictatorului o petiţie, apoi, într-o scrisoare adresată guvernului sovietic, vorbește despre dezechilibrul psihic la care e expus un creator a cărui existenţă este ameninţată. Scrisoarea rămâne celebră atât ca model al disidenţei asumate, cât şi prin efectele ei neaşteptate. Trei săptămâni mai târziu, primeşte un telefon bizar direct de la Stalin, în urma căruia, deşi Bulgakov crede că a fost victima unei farse, este reangajat la teatru. Scrierile lui rămân, însă, nepublicate. În ultimul deceniu al vieţii scrie cu frenezie, temându-se că nu va termina romanul Maestrul şi Margareta. Ultimele corecturi le face în 1940, pe patul de moarte, orb, dictând soţiei sale, Maria Sergheevna, care este, de altminteri, chiar modelul Margaretei. 

 

Scrieri:

Romane: Garda Albă, Viaţa domnului de Molière, Maestrul şi Margareta

Povestiri: Inimă de câine, Focul hanului, Însemnări pe manşete

Piese de teatru: Cabala bigoţilor, Fuga, Insula purpurie, Apartamentul Zoikăi.