Muzeul Abandonului

CAMPANIE PUBLICĂ | Donează o amintire despre ABANDON.

Muzeul Abandonului lansează campania publică Mărturii 21, primul proiect de mapare a multiplelor forme de abandon care s-au extins endemic în societatea românească, atât la nivel individual, cât și colectiv.

În cadrul campaniei de colectare a poveștilor ce vor intra în colecția muzeului, invităm oamenii la un proces de explorare a  propriilor abandonuri din copilărie. Prin acest demers personal, intens și revelator, ne propunem să-i conectăm emoțional la fenomenul larg, de abandon extrem, de care este afectată societatea românească. Astfel, aducem în spațiul public discuția despre o traumă colectivă majoră, neasumată la nivel de societate, dar și cea a experienței mai largi a abandonului.

Sub cupola Muzeul Abandonului, proiectul-expoziție Mărturii 21 va încerca să pună într-un discurs curatorial diversele tipuri de traumă pe care abandonul, în formele sale diverse, îl sădește în mentalul și emoționalul societății în care trăim; de la marele abandon - al copiilor care ajung în instituții de protecție ale statului, până la abandonurile atât de diverse pe care le întâlnim în viața de zi cu zi - abandonul prin distanțare, abandonul prin dispariție, comunitățile abandonate, clădiri abandonate, proiecte de țară abandonate, categoriile sociale de la care ne întoarcem privirea – toate aceste ruperi și distanțări pe care le putem înscrie sub conceptul larg și dureros de ABANDON. Prin acest demers încercăm să apropiem comunitatea celor care au trăit abandonul în formă extremă - a copiilor și tinerilor care și-au pornit viața în instituțiile statului -  de cei care au trăit frânturi ale abandonului, fațete diverse, dar care generează traume și cicatrici deopotrivă.

Mărturii 21 este un proiect-expoziție în cadrul Muzeul Abandonului, care va fi primul muzeu „in the cloud” din România, ce va funcționa ca un forum digital și participativ și va avea ca temă centrală ABANDONUL. Inițiatorii proiectului  își doresc să trateze acest subiect exhaustiv, prin eliminarea liniei de demarcație dintre micul și marele abandon.

“Dorim ca prin acest proiect să generăm o discuție publică extrem de necesară despre apăsătoarea istorie a abandonului, pentru că fără această discuție nu poate începe nici vindecarea traumei. Deși traumele par diferite: ale copiilor care trăiesc cu familia extinsă pentru că părinții muncesc în străinătate, ale celor din comunități marginalizate, ale românilor care își abandonează țara pentru că aici nu își găsesc locul, ale copiilor abandonați sau orfani  – de fapt trauma lor are o rădăcină comună, iar vindecarea prin mărturisirea acestor povești ne va putea apropia de vindecarea unei societăți, profund marcate de abandon, la toate nivelurile.” - Ioana Călinescu – co-fondator Muzeul Abandonului.

DONEAZĂ o amintire despre ABANDON pentru colecția muzeului.
muzeulabandonului@gmail.com

Pentru ca aceste povești să fie integrate în Muzeul Abandonului, realizatorii proiectului lansează un anunț public de începere a colectării lor. Sunteți așteptați cu poveștile voastre, semnate sau anonime, despre rănile istoriilor foarte personale, până pe data de 10 octombrie, la adresa de e-mail muzeulabandonului@gmail.com. Cele mai puternice dintre ele vor face parte dintr-o serie intitulată MĂRTURII 21, care va conține 21 de scurt-metraje dedicate abandonului și manierei profunde în care acest fenomen ne-a marcat și modelat, la o scară mai mică sau mai mare. Numai explorându-ne împreună copilăriile marcate de abandon putem începe să ne vindecăm împreună. Ca victime directe ale decretului 770, ca indivizi care au cunoscut abandonul într-o versiune mai soft, dar și ca societate.

Colecta publică a mărturiilor face parte din componenta participativă a acestui muzeu digital, care te poate ajuta să afli ceva nou despre tine, despre felul în care abandonul te-a influențat în bine sau în rău de-a lungul vieții. Povestea ta este importantă pentru noi și este importantă și pentru ceilalți vizitatori, dar este importantă mai ales pentru tine, pentru că Muzeul Abandonului este o sală plină cu oglinzi în care ne privim pe noi în ceilalți și invers.

Proiectul a fost co-finanțat de Primăria Capitalei prin ARCUB în cadrul Programului București – Oraș deschis 2021. Pentru informații detaliate despre programul de finanțare al Primăriei Municipiului București prin ARCUB, puteți accesa www.arcub.ro

Partenerii proiectului: Euromedia, Federația Organizațiilor Neguvernamentale pentru Copil, Fundația Hope and Homes for Children România, Fundația SERA România, Opera Comică pentru Copii, Rețeaua Națională a Muzeelor din România.
Parteneri media: Gala Societății Civile, IQads, Platforma IQool, Spotmedia.

Asociația Q-Arts anunță lansarea proiectului Muzeul Abandonului. Muzeu-forum digital și participativ, precum și Campania publică de colectare a obiectelor mărturii despre viața copiilor abandonați în instituțiile de protecție ale României. Obiectele vor fi colectate în format digital și vor sta la baza colecției noului muzeu.
Muzeul Abandonului este un proiect unic în spațiul românesc, ce vizează maparea culturii abandonului în România și dorește să ofere spațiu de exprimare unei comunități ample, a cărei traumă colectivă nu a fost niciodată cu adevărat admisă și discutată public - cea a sutelor de mii de copii abandonați atât în anii comunismului, cât și în istoria recentă a țării noastre. În cei 30 de ani care s-au scurs de la schimbarea regimului politic, nu a existat nicio acțiune oficială din partea Statului Român care să recunoască public trauma supraviețuitorilor sistemului de protecție a copilul.
Acțiunea publică de strângere a mărturiilor ce vor intra în colecția permanentă a muzeului va fi valabilă pe durata lunii septembrie 2021, iar fotografiile obiectelor ce păstrează amintirea acelor vremuri, precum și poveștile atașate lor, sunt așteptate pe adresa de e-mail muzeulabandonului@gmail.com.
Colecta publică se adresează atât comunității adulților care au trecut prin sistemul de protecție a copilului, cât și medicilor, asistenților sociali, psihologilor și altor profesioniști implicați în reforma sistemului de protecție a copilului, care au păstrat colecții de obiecte-mărturii a ceea ce au văzut și trăit, obiecte pe care nu le-au putut lăsa în urmă, dar care încă îi apasă cu încărcătura lor emoțională. Împărtășirea fotografiilor acestor obiecte însoțite de povești a fost etichetată de donatorii de până acum drept un act de eliberare.
Donațiile de obiecte digitale și povești vor fi incluse în colecția permanentă a Muzeului Abandonului, o instituție muzeală în format digital, concepută după structura fizică a unui muzeu. Astfel, proiectul va fi găzduit de o clădire virtuală, cu mai multe etaje, dedicate diferitelor unghiuri de abordare curatorială ale acestui fenomen al abandonului, cu expoziții temporare și permanente, precum și colecții de documente unicat ce vor putea fi studiate de cei interesați.
„De ce am ales abandonul? Pentru că România are o istorie recentă consistentă legată de acest subiect. În 1989 România avea oficial aproximativ 100.000 de copii în instituțiile statului, consemnați în registrele oficiale. În realitate erau mult mai mulți. În esență, dorim să aducem în spațiul public o discuție extrem de necesară despre o apăsătoare istorie a abandonului copiilor, în absența căreia nu poate începe nici vindecarea traumei acestor copii și nici vindecarea acestei societăți profund marcate de abandon, la toate nivelurile.” – Oana Drăgulinescu, inițiatorul proiectului.
Colecta publică precede lansarea oficială a Muzeului Abandonului, care va avea loc până la finalul acestui an, punctul central al acestui proiect digital fiind Căminul spital pentru minori deficienți irecuperabili din Sighetu Marmației. Această clădire a rămas un simbol permanent al instituționalizării în comunismul românesc, prin materialele realizate de jurnaliștii occidentali, ce conțineau imaginile șocante ale unor copii ce trăiau, abandonați, o dramă incomensurabilă. Clădirea căminului de la Sighet, a cărei imagine făcea înconjurului lumii acum 30 de ani, abandonată la rândul ei în urmă cu 20 de ani, a fost conservată digital în cadrul proiectului prin scanare 3D, imortalizată cu toată forța tulburătoare a istoriei ei și va deveni, prin digitizare, căminul simbolic al Muzeului Abandonului.
Specialiștii echipei - muzeografi, arhiviști, creatori de scenografii virtuale și sonore, comunicatori și videographeri, lucrează la construirea primei expoziții a muzeului, care va fi dedicată integral istoriei tulburătoare a căminului spital de la Sighet, reunind  obiectele și mărturii selectate în urma procesului curatorial, care sunt în curs de scanare 3D și care vor fi expuse în primul etaj al Muzeului Abandonului. Rezultatul final va fi un muzeul virtual compus dintr-un mix dinamic de reprezentări reale ale spațiilor și a obiectelor 3D documentate, juxtapuse cu poveștile relatate de supraviețuitori.

Proiectul Muzeul Abandonului. Muzeu-forum digital și participativ este inițiat de Asociația Q-Arts și co-finanțat de AFCN.
Proiectul nu reprezintă în mod necesar poziţia Administrației Fondului Cultural Național. AFCN nu este responsabilă de conținutul proiectului sau de modul în care rezultatele proiectului pot fi folosite. Acestea sunt în întregime responsabilitatea beneficiarului finanțării.

Partenerii proiectului: Federația Organizațiilor Neguvernamentale pentru Copil, Fundația Hope and Homes for Children România, Fundația SERA România, Rețeaua Națională a Muzeelor din România, Primăria Municipiului Sighetu-Marmației, Corul Național de Cameră „Madrigal - Marin Constantin”, Quartz Records.

Parteneri media: Scena 9, Zile și nopți, Gala Societății Civile, IQads