Muzeul Bucovinei

Expoziția „Ştefan cel Mare. Din istorie în veşnicie” la Muzeul Bucovinei, Suceava

Pagina asociata stirii (spectacol, galerie etc.): 
Muzeul Naţional de Istorie a României
Data: 
25 Aug 2017
Eveniment special: 
Nu

COMUNICAT DE PRESĂ

Muzeul Naţional de Istorie a României (Bucureşti) şi Muzeul Bucovinei (Suceava), în colaborare cu Muzeul Naţional de Artă al României (Bucureşti), Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei (Chişinău, Republica Moldova), Muzeul Judeţean Vaslui, Complexul Muzeal Naţional „Moldova” (Iaşi), Complexul Muzeal Judeţean „Iulian Antonescu” (Bacău), Muzeul Judeţean Botoşani, Complexul Muzeal Judeţean Neamţ şi Muzeul Naţional al Literaturii Române (Bucureşti), organizează expoziția intitulată “Ştefan cel Mare. Din istorie în veşnicie”.

Evenimentul este dedicat împlinirii a 560 de ani de la urcarea pe tronul Moldovei a marelui voievod. Organizatorii au considerat necesară readucerea în prim-plan, atât a personalităţii lui Ştefan cel Mare, care constituie şi astăzi un model, cât şi a Sucevei medievale, la vremea respectivă principala reşedinţă domnească, centru politic, militar şi religios al Moldovei.
Cele peste 250 de obiecte de patrimoniu din expoziţie vin să ilustreze, fiecare în parte, ceea ce a făcut ca Moldova epocii lui Ştefan să fie preţuită de aliaţi, admirată de duşmani şi niciodată uitată de urmaşii oştenilor care i-au stat alături domnului în fiecare bătălie. Dintre numeroasele exponate, care vor stârni admiraţia oricărui iubitor de istorie, amintim stindardul liturgic dăruit de Ştefan cel Mare Mănăstirii Zografu, o spadă decorată pe buton cu numele Ştefan, similară celei aflate la Muzeul Topkapî din Istanbul, descoperită la Curtea Domnească din Vaslui, în cercetare arheologică, panaghiarul dăruit de Alexandru, fiul lui Ştefan cel Mare, ctitoriei sale Mănăstirea „Adormirea Maicii Domnului” de la Bacău, precum şi numeroase tezaure monetare şi obiecte de podoabă datând de la sfârşitul secolului XV şi începutul secolului XVI, precum şi multe altele, pe care vă invităm să le descoperiţi.

Expoziţia este însoțită de un catalog în care sunt prezentate toate piesele expuse şi texte cu privire la domnia lui Ştefan cel Mare. Volumul beneficiază de un Cuvânt înainte, aparţinând prof. univ. dr. Ştefan S. Gorovei, cel mai important cercetător al domniei lui Ştefan cel Mare.

Expoziția poate fi admirată în perioada 14 august 2017 - 15 februarie 2018 la Muzeul Bucovinei din Suceava.

 

 

 

Expoziţia temporară „Basarabia 1812 – 1947. Oameni, locuri, frontiere“ itinerantă la Muzeul Bucovinei, Suceava

Pagina asociata stirii (spectacol, galerie etc.): 
Muzeul Naţional de Istorie a României
Data: 
27 Mar 2013 - 14 Apr 2013
Eveniment special: 
Nu

Muzeul Naţional de Istorie a României în parteneriat cu Muzeul Bucovinei, Suceava, au vernisat astăzi, 27 martie 2013, ora 13.00, cu ocazia împlinirii a 95 de ani de la Unirea Basarabiei cu România (27 martie 1918), expoziţia temporară itinerantă “Basarabia 1812 – 1947. Oameni, locuri, frontiere”.
 
Expoziţia, care s-a bucurat de succes în rândul publicului şi în mass media, după inaugurarea la Muzeul Naţional de Istorie a României din Bucureşti, a fost itinerată în mai multe oraşe din Republica Moldova – Chişinău, Cimişlia, Căuşeni şi Cahul şi, începând de astăzi, 27 martie până în data de 14 aprilie a.c. va fi deschisă la Muzeul Bucovinei, Suceava.
 
Expoziţia comemorează două sute de ani de la încheierea Tratatului de la Bucureşti, care a consfinţit anexarea părţii de răsărit a Principatului Moldovei.
 
Pe 16/28 mai 1812 s-a semnat la Bucureşti, la Hanul lui Manuc, tratatul care încheia războiul ruso-turc din anii 1806-1812, prin care Basarabia a fost anexată de Imperiul Ţarist. La 200 de ani de la acel moment, expoziţia aduce în prim plan, prin intermediul hărţilor, documentelor, imaginilor, publicaţiilor şi obiectelor, principalele trasee diplomatice, evoluţia frontierelor şi societăţii acestei provincii. Principalele subiecte abordate sunt: cartografia istorică a Basarabiei înainte şi după 1812; anexarea Basarabiei prin Tratatul de la Bucureşti din 1812, realipirea sudului Basarabiei în urma Războiului Crimeei prin Congresul de la Paris (1856); pierderea sudului Basarabiei prin deciziile Congresului de la Berlin (1878), ce a urmat războiului ruso-româno-turc; unirea Basarabiei cu România (1918), tratatul de recunoaştere de către principalele Puteri Aliate a unirii Basarabiei cu Regatul României (1920), Basarabia în perioada
interbelică; ocupaţia sovietică din 1940, în urma Pactului Molotov - Ribbentrop şi campania de eliberare a Basarabiei (1940-1941); Conferinţa de pace de la Paris 1946-1947 şi Tratatul de pace între România şi Puterile Aliate şi Asociate.
 
La realizarea acestei expoziţii au colaborat: Ministerul Afacerilor Externe, Arhivele Naţionale ale României, Biblioteca Naţională a României precum şi colecţionarii particulari Valentin Mandache, Mădălin Ghigeanu, Diana Mandache, Lucreţiu Tudoroiu, Cristian Scăiceanu.
 
Toate sursele istorice folosite în realizarea expoziţiei "Basarabia 1812-1947. Oameni, locuri, frontiere" au avut ca scop readucerea în contemporaneitate, cât mai viu şi veridic cu putinţă, a portretului românului din Basarabia, a universului său cotidian, de-a lungul ultimelor două secole. Cunoaşterea vieţii românilor basarabeni, precum şi a peisajului natural şi uman al ţinutului estic al Moldovei sunt azi mai necesare decât oricând, deoarece una dintre consecinţele cele mai dramatice ale stăpânirii străine, impuse prin tratatul din 1812, a fost aceea a unui început de înstrăinare artificială a acelora care trăiesc pe cele două maluri ale Prutului, de ignorare a rădăcinilor comune de limbă, civilizaţie şi destin.
 
Unirea Basarabiei cu România avea loc la 27 martie 1918. După o lungă perioadă de ocupație țaristă (1812-1918), venea rândul Basarabiei de a se uni cu România. Această unire va căpăta un cadru legal la data de 27 martie 1918, când în ședința Sfatului Țării de la Chișinău se proclama unirea Republicii Democratice Moldoveneşti cu România.