Muzeul Național de Istorie a României

Directorul general al Muzeului Naţional de Istorie a României, dr. Ernest Oberländer-Târnoveanu, a fost decorat, alături de alte personalități ale lumii culturale românești, cu Ordinul Naţional „Serviciul Credincios" în grad de Cavaler, de către președintele Klaus Iohannis.
Ceremonia a avut loc joi, 19 septembrie 2019, la Palatul Cotroceni.

.

Muzeul Naţional de Istorie a României (MNIR) anunţă deschiderea expoziţiei România şi Sud-Estul Europei. Mărturii istorice din colecţiile Muzeului Naţional de Istorie a României.
Evenimentul va avea loc miercuri, 4 septembrie, începând cu ora 13ꓽ00, în sala Lapidarium.

Expoziţia amintită este realizată cu ocazia celui de-al XII-lea Congres Internațional de Studii Sud-Est Europene, organizat sub patronajul Academiei Române, prin Institutul de Studii Sud-Est Europene și a Association Internationale d’Études du Sud-Est Européen, la București, în perioada 2-6 septembrie 2019.

Obiectele expuse, de o valoare excepţională, sugerează o puternică legătură dintre popoarele din Sud-Estul Europei, generată de prezenţa politică, culturală şi spirituală a Bizanţului, peste care s-a suprapus, treptat, rânduiala Imperiului Otoman, o cultură diferită de cea creştină, însă, în genere, tolerantă. Mesajul expoziţiei este un îndemn la unitate în diversitate, tulburător de actual, transmiţând, într-un mod lipsit de echivoc, că atât românii, cât şi vecinii săi, sunt deschişi unei noi Ere istorice, bazată pe o indestructibilă comunitate de viaţă şi creaţie comună, în detrimentul separatismului şi izolării.

Muzeul Naţional de Istorie a României este partener al Academiei Române, în acest grandios proiect internaţional, demonstrând, încă o dată, misiunea sa fundamentală, de promotor al culturii naţionale, integrată în context internaţional.

.

Muzeul Național de Istorie a României (MNIR) prezintă publicului, în cadrul seriei „Exponatul lunii”, o mărturie fotodocumentară a campaniei Armatei Române în Ungaria din 1919 - Albumul „Divizia a VII-a la Budapesta, septembrie - octombrie 1919”.
Vernisajul micro-expoziției va avea loc miercuri, 31 iulie 2019, începând cu ora 13ꓽ00, la sediul muzeului din Calea Victoriei nr. 12, în sala Lapidarium.
Intrat cu ani în urmă în patrimoniul Muzeului Național de Istorie a României, albumul „Divizia a VII-a la Budapesta, septembrie - octombrie 1919”, a trecut printr-un minuțios proces de restaurare (curățare a fotografiilor și a filelor de pergament pe care sunt lipite fotografiile, restaurarea copertelor deteriorate, fără a afecta inscripția de pe copertă), realizat de Cristina Petcu, expert restaurator în cadrul MNIR.
Piesa este un album-document relevant prin cele 123 de imagini care îl compun și prin istoriile pe care acestea le spun. În cele 123 de fotografii sepia, care au fost făcute în perioada septembrie-octombrie 1919, apar ofițerii și soldații Diviziei a VII-a în imagini sugestive pentru viața unei mari unități militare, de la cea care deschide albumul, „Ofițerii Comandamentului Diviziei a 7 la Hotel Hungaria din Budapesta”, la fotografia generalului Dumitru Constantin, comandantul Diviziei a VII-a, la șefii servicilor sanitare, de intendență, veterinare, topografice, poștale și până la fotografii în care soldații români oferă hrană populației din Budapesta și din localitățile din apropiere.
Micro-expoziţia va fi deschisă la MNIR în perioada 31 iulie – 31 august 2019, putând fi vizitată de miercuri până duminică, între orele 10:00 – 18:00.

.

Muzeul Național de Istorie a României (MNIR), în parteneriat cu Ambasada Statelor Unite ale Americii în România, Muzeul Național Tehnic „Ing. Dimitrie Leonida”, Televiziunea Română și Asociația „Muzeul Jucăriilor” anunță deschiderea expoziției „Un pas uriaș către Lună/A Giant Leap to the Moon”.
Evenimentul va avea loc vineri, 26 iulie 2019, începând cu ora 17:00, la sediul MNIR din Calea Victoriei nr. 12, sector 3, București.

Expoziția celebrează semicentenarul primei aselenizări și cuprinde mărturii aflate în patrimoniul Muzeului Național de Istorie a României, Muzeului Național Tehnic „Ing. Dimitrie Leonida”, precum și al Asociației „Muzeul Jucăriilor”, suprinzând importanța acestui moment unic al societății umane.
Conceptul expozițional are ca punct central înțelegerea contextului cu privire la acest eveniment și evoluția tehnologică rapidă care a făcut posibilă o astfel de reușită. Momentele definitorii premergătoare acestei reușite vor fi subliniate prin punctarea realizărilor din domeniul aerospațial și fundamentelor politico-sociale determinante.
Printre obiectele pe care vizitatorii le vor putea admira în cadrul expoziției se numără fragmente de rocă lunară, machete ale modului lunar folosit în cadrul misiunilor Apollo și un costum de astronaut. De asemenea, vizitatorii vor avea ocazia să observe cum au fost receptate evenimentele prin intermediul obiectelor numismatice și filatelice, dar și cu ajutorul surselor audio-vizuale contemporane. Expoziția va fi completată de o serie de jucării care au fost inspirate de explorarea spațială și au avut un rol educativ pentru copiii acelor vremuri.

Expoziția va fi deschisă publicului în perioada 26 iulie – 29 septembrie 2019 și va putea fi vizitată de miercuri până duminică, în intervalul orar 10ꓽ00-18ꓽ00.

.

Muzeul Naţional de Istorie a României (MNIR) vă invită miercuri, 12 iunie 2019, începând cu ora 17:00, la deschiderea expoziției temporare „O experiență europeană. Moștenirea istorică și culturală a germanilor din România” . Evenimentul va avea loc la sediul muzeului din Calea Victoriei, nr. 12, sector 3, București.

Cu prilejul aniversării, în anul 2019, a 100 de ani de la recunoașterea Actului Unirii Transilvaniei cu România de către Comitetul Central Săsesc de la Mediaș Muzeul Național de Istorie a României propune, ca eveniment în cadrul acțiunilor culturale de celebrare a Centenarului Marii Unirii, deschiderea expoziției intitulate „O experiență europeană. Moștenirea istorică și culturală a germanilor din România”. În paralel cu desăvârșirea unității naționale a românilor, s-a realizat și unirea tuturor grupurilor germane aflate pe teritoriul României, minoritatea germană fiind singura minoritate importantă din punct de vedere demografic care a aderat în întregime la Marea Unire.

Încă din anul 2017, Muzeul Național de Istorie a României a inaugurat o serie de expoziții prin care să evidențieze diversitatea etnică și culturală caracteristică spațiului istoric românesc, văzută din perspectiva europenității cetățenilor statului modern român. În acest context, organizarea unei expoziții dedicate culturii și istoriei minorității germane din România, una dintre cele mai prolifice din punct de vedere al dezvoltării culturale autohtone din ultimul veac, a fost decisivă.

Misiunea proiectului nostru expozițional vizează cunoașterea și expunerea publică a bogatului patrimoniu cultural al germanilor din România, păstrat în colecțiile publice, dar și particulare, atât din țară, cât și din afara granițelor. În acest sens, ne-au fost alături 18 instituții partenere, păstrătoare ale unor importante valori materiale, dar și imateriale, legate de cultura și istoria germanilor din interiorul granițelor statului român, fără a-i uita pe cei care, dincolo de granițe, au rămas conectați spiritual de aceste meleaguri.
Alături de Muzeul Național de Istorie a României au contribuit, în mod solidar, partenerii din mediul instituțional cultural: Muzeul Național Brukenthal, Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Complexul Național Muzeal ASTRA, Muzeul Național al Banatului, Complexul Muzeal Arad, Muzeul Județean Satu Mare, Muzeul Banatului Montan, Muzeul Județean Târgu Mureș, Muzeul Județean de Istorie Brașov, Muzeul Municipal Mediaș.

Expozeul urmărește prezentarea, structurată pe zone geografice, a evoluției istorice a comunităților germane din România, din perioada evului mediu în perioada modernă și interbelică, până în contemporaneitate. Obiectivul nostru constă în a descoperi publicului diversitatea culturală, civilizația și spiritualitatea minorității germane din România, urmărind a surprinde descriptiv istoria și civilizația germanilor din Transilvania și din Banat, a celor sătmăreni, a germanilor din Maramureș, din Bucovina, Basarabia, Dobrogea, precum și a celor din Vechiul Regat. Structura tematică se concentrează asupra evidențierii unor aspecte identitare ale minorității germane: origine, istorie, viață spirituală, cultură materială, artă, tradiții și viață cotidiană. Dincolo de ipostazele care surprind identitatea minorității germane, expoziția urmărește să scoată în evidență contribuțiile însemnate ale comunității germane la progresul societății românești. În acest sens, sunt aduse în atenția publicului personalități ale germanilor din România remarcabile sub aspect spiritual, dar și social, importante pentru incontestabilul aport istoric, cultural și artistic adus societății europene.

Discursul expozițional intenționează cuprinderea unor mărturii ale istoriei contemporane privind deportările executate pe criteriu etnic în România anilor 1944-1945, exilul germanilor din România și, nu în ultimul rând, prezentarea activității și implicării culturale ale comunității contemporane germane din România în societatea actuală. În acest sens, vor fi incluse în expoziție: un montaj video al artistului fotograf luxemburghez Marc Schroder, cu interviuri ale unor supraviețuitori germani originari din Transilvania, și un montaj video realizat de Centrul de dialog și de cultură Friedrich Teutsch al Bisericii Evanghelice C.A. din România, Sibiu.
Sprijinul definitoriu al instituțiilor ecleziastice reprezentative deopotrivă pentru Bisericile Romano-Catolică și Evanghelică C.A., păstrătoare ale unui prețios patrimoniu caracteristic germanilor din România, este unul dintre cele mai importante pentru proiectele expoziționale de până în prezent desfășurate la sediul muzeului.
Conceptual, dar și material, expoziția a primit, încă din etapa proiectării, sprijinul partenerilor reprezentativi ai Bisericii Evanghelice C. A. din România: Consistoriul Superior al Bisericii Evanghelice C.A. din Sibiu, Consistoriul Districtual al Bisericii Evanghelice C.A. Mediaș, Consistoriul Districtual al Bisericii Evanghelice C.A. Sighișoara, Consistoriul Districtual al Bisericii Evanghelice C.A. Brașov, Parohia Bisericii Evanghelice din Cisnădie, Biserica Evanghelică C.A din București, cunoscută sub numele de Biserica Luterană.
Expoziția a beneficiat, din partea instituțiilor ecleziastice romano-catolice, de parteneriatul Episcopiei Romano-Catolice de Timișoara, Episcopiei Romano-Catolice de Satu Mare, Episcopiei Romano-Catolice de Oradea, Parohiei Romano-Catolice Sibiu Centru.
Expoziția se bucură de prezența inedită a unor artefacte din colecții private: colecția Martin Rill, colecția Oswald Zerwes, colecția Institutului Bucovina al Universității Augsburg, prin bunăvoința domnului Luzian Geier, colecția Daniel Banner, colecția Dragoș Stăncescu.

Dintre obiectele de patrimoniu excepționale prezentate în expoziție, menționăm, în categoria argintărie, alături de piesele Muzeului Național Brukenthal și Muzeului Național de Istorie a Transilvaniei, monstranța Domului romano-catolic din Timișoara.
Dintre piesele confesionale remarcabile, Consistoriul Superior al Bisericii Evanghelice C.A. din România prezintă altarul confesional de la Dobârca, datat în secolul al XVII-lea, amvonul pictat de la Drăușeni, o capodoperă a secolului al XVIII-lea, alături de o bogată colecție de carte ecleziastică și obiecte dedicate cultului bisericii evanghelice. Viața urbană din evul mediu este reflectată în mod excepțional de artefactele Muzeului Județean de Istorie Brașov, Muzeului Județean Târgu Mureș și Muzeului Municipal Mediaș. Complexul Național Muzeal ASTRA din Sibiu ne încântă, ca de fiecare dată, cu prezentarea mobilierului pictat al sașilor din Transilvania. Din colecțiile de carte rară, Muzeul Național de Istorie a României va prezenta, alături de Breviarul Brukenthal, din partea Muzeului Național Brukenthal, Codexul Altemberger. Alături de acestea vor fi expuse cărți, documente și hărți cu caracter inedit, piese de vestimentație, piese de uz laic și ecleziastic caracteristice grupurilor germane din România.

Expoziţia va fi deschisă în perioada 12 iunie – 2 septembrie 2019 și va putea fi vizitată de miercuri până duminică, între orele 10:00 – 18:00.

Muzeul Naţional de Istorie a României (MNIR) vă invită joi, 30 mai 2019, începând cu ora 13:00, la deschiderea expoziției „Dintre mii de jucării...”, eveniment ce va avea loc la sediul muzeului din Calea Victoriei, nr. 12, sector 3, București.
În apropierea Zilei Internaționale a Copilului, Muzeul Național de Istorie a României, în parteneriat cu Asociația Muzeul Jucăriilor au plăcerea de a prezenta publicului vizitator expoziția „Dintre mii de jucării...”, continuând astfel o frumoasă colaborare care a început în urmă cu opt ani de zile.
O mulțime de jucării, peste 15.000, fabricate în România şi în alte ţări în ultima sută și ceva de ani, au fost adunate de-a lungul anilor de membrii Asociației Muzeul Jucăriilor. Fiecare jucărie are o poveste a ei, fiecare jucărie a fost martora unei emoţii, a unei lacrimi sau a unui vis împlinit. Unele jucării s-au ascuns în sacul lui Moş Crăciun sau al lui Moş Gerilă, altele au stat cuminţi în cizmuliţele cremuite din holul casei. Unele au fost cumpărate cu ultimul bănuţ scuturat din portofel, altele au stat radioase în vitrinele magazinelor de lux sau pe tarabele reci ale pieţelor, unele au ascultat, poate, muzica veselă din bâlciuri, dar toate, absolut toate jucăriile noastre au fost martorele unui zâmbet. În cea mai mare parte jucăriile au fost achiziţionate din România în ultimii 40 de ani şi suntem convinși că pe lângă bucuria pe care o vor provoca celor mai mici vizitatori ai muzeului, vor trezi amintiri plăcute în rândul părinţilor și bunicilor acestora.
Așadar, dintre miile de jucării organizatorii au selectat pentru dumneavoastră circa 500 de piese din colecția asociației, cele mai vechi datând de la sfârșitul secolului al XIX-lea, iar cele mai noi din deceniul al nouălea al secolului trecut. Păpuși, mașinuțe, avioane, trenulețe, personaje celebre din desene animate, jocuri, biciclete, trotinete, machete vor putea fi admirate la Muzeul Național de Istorie a României. Jucăriile din perioada interbelică erau în mare parte aduse din țări cu tradiție în acest domeniu, mai ales din statul german, și o parte dintre acestea se găsesc în expoziția noastră. Multe, însă au fost realizate în România, așa cum sunt cele produse de „Arădeanca”, cea mai mare fabrică de jucării din țara noastră în perioada postbelică
Expoziția este însoțită de o colecție de reproduceri ale unor fotografii cu copii și jucăriile acestora din ultima sută de ani, aparținând Asociației Muzeul Jucăriilor.
În cadrul expoziției au fost instalate mai multe table de scris, pe care vizitatorii, mai mari sau mai mici, vor putea să își exprime, cu cretă colorată, impresiile dar și talentul artistic.

Expoziţia va fi deschisă în perioada 30 mai – 1 iulie 2019, și va putea fi vizitată de miercuri până duminică, între orele 10:00 – 18:00.

.

Cu prilejul Nopții Muzeelor care va avea loc sâmbătă, 18 mai a.c., Muzeul Naţional de Istorie a României (MNIR) își deschide porțile pentru a primi vizitatorii numeroși, pe care-i așteaptă cu ateliere educative și de creație, precum și cu momente de reconstituire istorică și militară.

Așadar, sâmbătă, 18 mai 2019, muzeul va avea un orar de vizitare diurn, cu plată, şi unul nocturn, gratuit:
Programul de vizitare diurn (cu plată) este cuprins între orele 10:00 și 18:00 (ultimul acces este permis la ora 17:15). Accesul în expoziții se realizează prin intrarea din Calea Victoriei 12, pe baza achiziționării biletului de intrare. În acest interval orar pot fi vizitate expozițiile permanente „Tezaurul Istoric”, „Lapidarium”, „Copia Columnei lui Traian” și expozițiile temporare „Semper Uniti. Centenarul Desăvârșirii Unității Naționale”, „Dessine-moi la guerre: desene din presă despe conflictele secolelor XX și XXI”, „Epictet. Pagini: cuvinte și imagini”, „Fețele noi ale armelor vechi”.
Programul de vizitare nocturn (gratuit) este cuprins între orele 18:00 și 02:00 (ultimul acces este permis la ora 01:00). Accesul, pe bază de bilet gratuit, se realizează prin Calea Victoriei 12.
În acest interval orar vor fi accesibile publicului expozițiile permanente „Tezaurul Istoric”, „Lapidarium” și „Copia Columnei lui Traian”, și expoziția temporară „Semper Uniti. Centenarul Desăvârșirii Unității Naționale”.

Publicul care va alege să viziteze MNIR cu ocazia Nopții Muzeelor se va bucura de o serie de evenimente speciale, astfelꓽ
În interiorul muzeului
20ꓽ00 – 00ꓽ00 - ateliere pentru prelucrarea lutului, osului și cornului, mataloplastie, jocuri romane, țesut gherghefe și pielărie, susținute de Filiala București a Asociației „Terra Dacica Aeterna”
20ꓽ00 – 20ꓽ30 - spectacol de balet, realizat de elevele Liceului de Coregrafie „Floria Capsali”
21ꓽ00 – 22ꓽ00 - atelier de carte manual, organizat de Editura Seneca și Asociatia Seneca Anticafe

În exteriorul muzeului – pe Calea Victoriei
20ꓽ00 – 00ꓽ00 - moment de reconstituire istorică: prezentare armament și echipament antic, tactici și demonstrații de luptă antice între daci și romani, susținut de Filiala București a Asociației „Terra Dacica Aeterna”.
19ꓽ30-20ꓽ00 – Muzica Militară Reprezentativă a Jandarmeriei Române
21ꓽ00 – 22ꓽ00 – moment de reconstituire istorico-militară: demonstraţie de mânuiri de arme, depunere de jurământ, prezentarea drapelului şi a ţinutelor militare, aflate în dotarea Armatei Române în perioada domnitorului Alexandru Ioan Cuza, susținut de Asociația „Tradiţia Militară”.

Muzeul își va închide porțile la ora 02:00, ultimul acces fiind permis la ora 01:00.
A doua zi, duminică, 19 mai 2019, muzeul va fi deschis conform orarului obișnuit de vizitare (10:00 - 18:00; casa de bilete se închide la 17:15).

.

Muzeul Național de Istorie a României, în colaborare cu Editura Seneca și Societatea de Studii Clasice din România, anunță deschiderea expoziției Epictet. Pagini: cuvinte și imagini. Prin parcursul de vizitare, care pune alături o interesantă ediție a Manualului lui Epictet (Viena, 1799), transpus din greaca veche în neogreacă de învățatul elenofon Dimitrios N. Darvaris (1757-1823), și expresia grafică la care au ajuns două artiste contemporane, Anastasia Dumitrescu și Iulia Costache, ilustrând cele două volume ale aceluiași filozof apărute în traduceri noi la Editura Seneca, Manualul (2015, traducător Ioana Costa) și Diatribele (2018, traducător Andreea Ștefan), este adus în atenția publicului un autor care a marcat gândirea morală europeană. Momentul de întâlnire cu textul se petrece mediat, prin tălmăciri, dar și prin imaginile elocvent contemporane ale artistelor. Prezența austeră a epigrafelor și a statuilor antice din Sala Lapidarium, ce găzduiește expoziția, reamintește subtil vizitatorului trecutul îndelungat al textului. Publicul parcurge astfel, simbolic, procesul prin care cititorul și-a însușit de-a lungul timpului textul, mereu transcris, tradus, „incarnat” de la o ediție la alta.
Vernisajul expoziției va avea loc miercuri, 8 mai 2019, de la ora 19, în Sala Lapidarium, Muzeul Național de Istorie a României, Calea Victoriei, nr. 12, în prezența artistelor graficieni Anastasia Dumitrescu și Iulia Costache, cu participarea deosebită a prof. univ. dr habil. Ioana Costa, Președinta Societății de Studii Clasice din România și a Anastasiei Staicu, Directoare a Editurii Seneca.

„Există, într-adevăr, medicamente mai eficiente şi mai puţin riscante decît cele prescrise de medicii psihiatri. La rîndul nostru, cu această carte în mînă, putem proclama şi noi, în beneficiul nevroticilor din preajma noastră (şi al propriilor noastre nevroze): „Epictet, nu antidepresive!” Veţi vedea că funcţionează…” Andrei Pleșu în prefața Manualului
„Ilustrațiile cărții de față caută să însoțească discret textul scris, sunt fluide, aerisite și ludice. Am căutat o linie cât mai simplă care să se alăture textului fără a-l ilustra literal. Sunt 23 de desene care au venit dintr-o suflare, într-un gest simplu al mâinii care desenează lângă cuvânt.” Anastasia Dumitrescu, ilustratoarea volumului Diatribe, Discurs Viu, Epictet.
„Mi-am dorit să creez imaginea unui învățăcel care își ia notițe din tot ce aude, observă, așa cum poate el, în perioade diferite de timp și, totuși, atât de asemănătoare. Ucenicul devine profesor, sau poate un simplu trecător, un ascultător. Acest schimb de roluri este firesc și depinde, în mare, de rezonanța cuvintelor lui Epictet în fiecare dintre noi. Personajele se contopesc atât cu hârtia ce a purtat cu sine Manualul, cât și cu puterea textului de a transmite mesaje moralizatoare.” Iulia Costache, ilustratoarea volumului Manualul lui Epictet

Anastasia Dumitrescu, artistă vizuală, s-a născut în 1989. Este absolventă a Universității Naționale de Artă Teatrală și Cinematografică, secția actorie. În prezent, este masterandă la Centrul de Excelență în Studiul Imaginii cu lucrarea de dizertație Ochiul între privire și vedere. Este implicată în proiectele Fundației Anastasia în cadrul căreia desfășoară activități curatoriale și organizează evenimente cultural-artistice.
Iulia Costache, artistă, s-a născut pe 2 februarie 1985, în Ploiești, Județul Prahova, România. Trăiește și lucrează în București. A studiat desenul și gravura la Universitatea de Arte din București, departamentul de grafică. Este pasionată de caligrafie și ceramică. Își găsește inspirația în călătorii și în viața de zi cu zi. Din 2012, este membră a Clubului Ilustratorilor din Romania.

Ioana Costa este profesor de limbi clasice la Universitatea din București. Bogata sa activitate științifică numără studii de lingvistică și filologie care acoperă domeniul filologiei clasice în sensul larg al cuvântului, mergând de la studii de lingvistică comparată indo-europeană până la autorii Antichității clasice sau la investigarea latinei savante post-clasice, ilustrată de autori ca Dimitrie Cantemir sau Georg Captivus Septemcastrensis. Activitatea de cercetare este dublată de cea, la fel de prolifică, de traducere. Colaborarea cu Editura Seneca este contemporană cu apariția editurii. Alături de numeroase traduceri din Seneca, aceasta s-a concretizat și în noua tălmăcire a Manualului lui Epictet, disponibil și ca audiobook, în lectura lui Victor Rebengiuc.

Andreea Ștefan, curatoarea expoziției Epictet. Pagini: cuvinte și imagini, este doctor în filologie clasică al Universității din București și traducătoarea volumului Epictet, Diatribe. Cartea I (Editura Seneca, 2018). Din 2015, lucrează la Muzeul Național de Istorie a României.

Expoziţia va fi deschisă la MNIR în perioada 8 mai – 26 mai 2019, putând fi vizitată de miercuri până duminică, între orele 10:00 – 18:00.

.

Muzeul Național de Istorie a României anunță deschiderea expoziției „Dessine-moi la guerre: desene din presă despe conflictele secolelor XX și XXI”. Evenimentul, organizat în cadrul Sezonului România – Franța 2019, va avea loc joi, 18 aprilie 2019, începând cu ora 15ꓽ00, la sediul muzeului din Calea Victoriei, nr. 12, sector 3, București.
Expoziția va fi accesibilă publicului în perioada 18 aprilie – 17 mai 2019.
„Dessine-moi la guerre” este un proiect al organizației „Cartooning for Peace” și prezintă modul în care războaiele, mai mari sau mai mici, ale ultimului secol, au fost reflectate în presă prin intermediul creațiilor caricaturiștilor. Este un dialog peste timp, între artiștii diferitelor perioade istorice, care, folosind creionul drept „armă”, au condamnat războiul prin intermediul ironiei și ochiului critic.

Caricaturiști din Franța, Belgia, Cuba, Elveția, Canada, Mexic, Iran, Portugalia, Palestina, Statele Unite, Israel, Africa de Sud și-au exprimat viziunea asupra conflictelor militare care au însângerat lumea în ultimii o sută și ceva de ani, fie că este vorba de Primul Război Mondial, de Al Doilea Război Mondial, de războaiele din Vietnam, Afganistan, Irak, fosta Iugoslavie, Siria sau de conflictul palestiniano-israelian. Temele abordate de aceștia sunt: „Combatanții”, „Copiii în război”, „Spionajul”, „Bombardamentele”, „Armele chimice”, „Comandanții” etc.

Evenimentul face parte din secvența de deschidere a Sezonului România – Franța 2019, organizat sub egida Guvernului României, Ambasadei Republicii Franceze în România, Institutului Cultural Român și Institutului Francez.

.