Muzeul Naţional al Literaturii Române din Bucureşti

Muzeul Național al Literaturii Române vă invită joi, 26 septembrie 2019, la sediul din Calea Griviței 64-66, ora 11.00, la deschiderea Salonului de restaurare literară – ediția I, care va cuprinde piese restaurate, pe toate suporturile, din patrimoniul muzeului și al caselor memoriale afiliate. La eveniment vor participa Acad. Ioan-Aurel Pop, Acad. Eugen Simion, Conf. univ. dr. Ioan Cristescu, directorul MNLR, Eugenia Oprescu, șef Secție Patrimoniu MNLR, dr. Mirel Bucur, Președintele Asociației Conservatorilor și Restauratorilor din România și drd. Dan Octavian Paul, Președintele International Council of Museums (ICOM) România.

Timpul care s-a scurs de la crearea unui obiect sau din momentul în care a avut loc un eveniment poate influența modul în care percepem lumea, cultura și spațiul în care trăim. Trecerea timpului poate da valoare unui obiect sau unui loc, dar trecerea timpului și diferiți factori pot afecta semnificativ calitatea și integritatea acestora. Pentru a fi păstrate și puse în valoare este nevoie de specialiști care, cu îndemânare, pasiune și multă muncă reușesc să salveze acel „ceva” din spiritul locului și al timpului.

Salonul de restaurare literară este locul în care, timp de aproape o lună de zile, obiecte restaurate care dau sens și valoare spațiului cultural românesc pot fi admirate de publicul curios: carte veche manuscris și tipărită, corespondență, manuscrise și documente care au aparținut unor personalități marcante ale culturii române, așa cum au fost Titu Maiorescu, Mihail Kogălniceanu, Ion Vinea sau Ștefan Octavian Iosif, dar și obiecte de tapiserie sau obiecte vestimentare care au aparținut lui Mihail Sadoveanu, Liviu Rebreanu sau Lucian Blaga.

Expoziția va cuprinde și tablouri realizate de Camil Ressu, Iosif Steurer, Rodica Maniu, obiectele de cult pe suport metalic, ceramic și de lemn, dar și obiecte care aparțin caselor memoriale ale MNLR, toate supuse procesului de restaurare. Până pe 20 octombrie 2019, în sălile de expoziție ale Muzeului Național al Literaturii Române din Calea Griviței 64-66 veți putea admira peste 50 de exponate din patrimoniul muzeului și al caselor memoriale afiliate.

.

Vineri, 20 septembrie 2019, ora 17:00, în Sala „Perpessicius” a Muzeului Național al Literaturii Române din București (expoziția de bază, str. Nicolae Crețulescu 8), are loc cea de-a XXI-a ediție a Galelor Premiilor APLER (Asociația Publicațiilor Literare și Editurilor din România). Juriul format din acad. Mircia Dumitrescu (președinte), conf. univ. dr. Ioan Cristescu, președintele APLER, și scriitorul Dan Mircea Cipariu va acorda 9 premii pentru anul editorial 2018. Evenimentul este finanțat de Ministerul Culturii și Identității Naționale, având parteneri societatea de gestiune a drepturilor de autor – Opera Scrisă.ro, Radio România Cultural și AgențiadeCarte.ro. Președintele APLER, dl. Ioan Cristescu, va acorda Premiul pentru Jurnalism Cultural poetului Mircea Dinescu, realizatorul emisiunii „Politică și delicatesuri”, difuzată de postul public de televiziune – TVR1. Laureații acestei ediții sunt Constantin Abăluță și Romulus Bucur pentru „Cartea anului 2018”, Editura Fundației Naționale pentru Știință și Artă (președinte: acad. Eugen Simion) din București, revista „Poesis Internațional” (redactor-șef: Claudiu Komartin), Alexa Visarion – Premiul special al juriului, Petru Șoșa – graficianul de carte al anului 2018, Mina Decu – Premiul pentru debut editorial în anul 2018. Premiul „Gheorghe Iova”, în memoria regretatului poet optzecist, va fi acordat poetei Alina Purcaru

Cartea anului 2018
Constantin Abăluță pentru Mai sincer ca Himalaya, Casa de Editură Max Blecher
Romulus Bucur pentru Odeletă societății de consum, Editura Tracus Arte

Editura anului 2018
Fundația Națională pentru Știință și Artă (președinte: acad. Eugen Simion)

Revista anului 2018
Poesis Internațional (redactor-șef: Claudiu Komartin)

Graficianul de carte al anului 2018
Petru Șoșa

Premiul special al juriului
Alexa Visarion pentru Nostalgia valorii, Editura Ideea Europeană

Premiul pentru debut editorial în anul 2018
Mina Decu pentru Desprindere, Editura Charmides

Premiul „Gheorghe Iova”
Alina Purcaru pentru Indigo, Editura Tracus Arte

Premiul pentru jurnalism cultural
Mircea Dinescu pentru emisiunea Politică și delicatesuri (TVR1)

.

Despre literatura şi lumea frontierelor – cu Tatiana Milioni şi Victor Ivanovici
(Cafeneaua critică, la MNLR-Creţulescu, joi 30 mai 2019)

În vizită în România, Tatiana Milioni, profesoară emerită a Universităţii din Atena, romanistă şi comparatistă, specializată în literatura franceză şi în interferenţele eleno-franceze, fondatoarea primului masterat de Traducere literară din sistemul universitar grecesc, este invitata Cafenelei critice, împreună cu Victor Ivanovici, fost profesor al Universităţii din Bucureşti şi profesor emerit al Universităţii din Salonic, colaborator al respectivului masterat. Tatiana Milioni şi Victor Ivanovici vor vorbi despre literatura şi lumea frontierelor. Va fi citit un fragment din proza regretatului Christoforos Milionis (1932-2017), unul dintre cei mai importanţi scriitori greci ai perioadei postbelice, originar din regiunea Epirului, învecinată cu Albania, zonă de importante, uneori dramatice interferenţe etnice şi culturale. O primă traducere românească din opera lui Christoforos Milionis va apărea în curînd.
Amfitrion: Ion Bogdan Lefter.

Cafeneaua critică, proiect de dezbateri culturale pe teme de actualitate, desfăşurat în 1994-1998, în cafeneaua Facultăţii de Litere a Universităţii din Bucureşti, şi după 2008, în diverse cluburi din Capitală, este găzduită actualmente de Muzeul Naţional al Literaturii Române din Bucureşti (sediul din Strada Nicolae Creţulescu)*.

*

Cafeneaua critică
joi 30 mai 2019, orele 19.00-21.30
Muzeul Naţional al Literaturii Române din Bucureşti/ MNLR
Str. Nicolae Creţulescu nr. 8 (în spatele Bisericii Albe de pe Calea Victoriei şi în spatele UNITER)
Contact: 0731-00.30.22 (Andreea Drăghicescu/ MNLR); 0737-210.978 (Paul Radu/ Cafeneaua critică)

Despre limbajul cinematografic – cu Mircea Valeriu Deaca
(Cafeneaua critică, la MNLR-Creţulescu, joi 23 mai 2019)

Sub titlul Amintiri din epoca ecranului de argint (coord. Ioan-Pavel Azap, Doru Pop, Cu un studiu introductiv de Doru Pop, f.a., 360 p.), Uniunea Cineaştilor din România a editat de curînd într-un volum o anchetă jurnalistică dedicată filmului nostru din perioada comunistă. Unul dintre cei 38 de critici de specialitate şi intelectuali repondenţi, Mircea Valeriu Deaca, filolog cu doctorat francez în film şi studii audiovizuale, cu o teză despre opera lui Federico Fellini, de asemenea eseist şi artist plastic, e poate cel mai radical-novator teoretician şi interpret al artei a 7-a autohtone, investigate, într-un set de cărţi publicate în ultimul deceniu, din perspective precum cea „cognitivistă”, a evoluţiilor „postfilmice” ori a „scenotopilor”.
Despre limbajul cinematografic din perspectivă „cognitivistă” şi... generalistă, despre istoria şi despre starea actuală a filmului românesc – cu Mircea Valeriu Deaca, la Cafeneaua critică!
Amfitrion: Ion Bogdan Lefter.

Cafeneaua critică, proiect de dezbateri culturale pe teme de actualitate, desfăşurat în 1994-1998, în cafeneaua Facultăţii de Litere a Universităţii din Bucureşti, şi după 2008, în diverse cluburi din Capitală, este găzduită actualmente de Muzeul Naţional al Literaturii Române din Bucureşti (sediul din Strada Nicolae Creţulescu)*.

*
Cafeneaua critică
joi 23 mai 2019, orele 19.00-21.30
Muzeul Naţional al Literaturii Române din Bucureşti/ MNLR
Str. Nicolae Creţulescu nr. 8 (în spatele Bisericii Albe de pe Calea Victoriei şi în spatele UNITER)
Contact: 0731-00.30.22 (Andreea Drăghicescu/ MNLR); 0737-210.978 (Paul Radu/ Cafeneaua critică)

.