Muzeul Ţăranului Român

Muzeul Național al Țăranului Român vă aşteaptă miercuri, 3 noimebrie 2021, de la ora 18.00, la Sala Noua Galerie, la vernisajul expoziţiei in memoriam Juliana Frabitius Dancu, Fereastra de la parter. Curatorul expoziţiei este scenograful Sanda Mitache.

Ca scenograf, asemăn meseriei mele munca unui important pictor documentarist, Juliana Fabritius Dancu, care s-a ocupat în amănunt de tot ce ține de folclorul românesc și săsesc, străbătând toată țara pentru informații, fără a aduce realității adaosuri.

Iar dacă teatrul, apropo de un text shakespearian, trebuie să țină seama de perioada respectivă ca decor și costume, un pictor documentarist nu propune publicului aproximații sau noutăți, astăzi, de multe ori. penibile chiar în teatru, ca adaosuri la costumele populare sau la alte tradiții.

Și cum poți aduce un omagiu unei munci bine făcute acum aproape 80 de ani, decât făcând o expoziție-spectacol, cu un scenariu de bun gust, de altfel o realitate ce s-a întâmplat undeva, unde câțiva copii care se jucau au întâlnit-o pe Juliana Fabritius Dancu, care îi urmărea de la fereastra unui parter și pe care i-a pictat când se dădeau pe derdeluș? Este fantastic că toți acei copii au îmbrățișat meserii artistice, pictori, muzicieni, astăzi, participând fiecare cu ceva întru comemorare.

Expoziția cuprinde lucrări ale Julianei Fabritius Dancu, cele rămase în patrimoniul unuia dintre copii, violoncelista Ioana Meier Ostafi, sora mea geamănă, și ea pictor amator în Germania, care, alături de mine ca scenograf, aduce completări expoziției, amândouă în calitate de discipoli ai Julianei Fabritius Dancu. Derdelușul de vizavi de fereastră cuprinde statui în manieră teatrală, cu personaje în costume populare săsești, picturi, drumurile fiind paralele ca expunere pentru a nu exista confuzii, care ar fi altminteri vizibile.

Expoziția este însoțită de o muzică cu specific german, bine aleasă de Mag. Gabriela Carmen Rescheneder, flautistă la Viena, un alt copil al poveștii.

Expoziția are trimitere către sat, lemnul, copacii și personajele sculpturale animând spațiul alături de frumoasele lucrări clasice pe aceeași temă.

Sanda Mitache

Expoziţia va putea fi vizitată la Sala Noua Galerie până în ziua de 1 decembrie 2021, de marţi până duminică, între orele 10.00 şi 18.00. Lunea este închis.

Prețul biletului de intrare: adulți - 8 lei; pensionari - 4 lei; elevi și studenți, posesori ai cardului Euro 26, în vârstă de până la 30 de ani, persoanele adulte cu handicap mediu sau ușor - 2 lei.

.

Uniunea Artiștilor Plastici din România, în parteneriat cu Muzeul Național al Țăranului Român, are plăcerea de a anunța deschiderea Salonului de Arte Decorative, din cadrul Salonului Național de Artă Contemporană (SNAC) 2021, un eveniment organizat sub înaltul patronaj al Ministerului Culturii. Vernisajul va avea loc în data de vineri, 5 noiembrie 2021, la ora 17:00, la Sala Irina Nicolau a Muzeului Național al Țăranului Român.

Expoziția de la Muzeul Național al Țăranului Român va prezenta publicului lucrările de arte decorative a peste 70 de artiști din toată țara, curatoare fiind doamnele Dorina Horătău, Cristina Popescu Russu și Ioana Stelea.

Expozițiile din cadrul SNAC 2021 se vor desfășura în şase galerii și două muzee naționale din București, conform următorului calendar expozițional:

Combinatul Fondului Plastic- UNAgaleria, S.E.N.A.T., Spațiul The Institute (Strada Băiculești nr. 29, București), 5-20 noiembrie 2021

Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti”, Sala de Sticlă (Şoseaua Pavel D. Kiseleff nr. 28-30, București), 4 noiembrie-1 decembrie 2021

Muzeul Național al Țăranului Român (Şoseaua Pavel D. Kiseleff nr. 3, București), 5 noiembrie-1 decembrie 2021

Galeria Simeza (Bulevardul General Gheorghe Magheru nr. 20, București), 4-29 noiembrie 2021

Galeria Căminul Artei/Centrul Artelor Vizuale (Strada Biserica Enei nr. 16, București), 5-20 noiembrie 2021

Galeria Orizont (Bulevardul Nicolae Bălcescu nr. 23A, București), 5-20 noiembrie 2021

Salonul Național de Artă Contemporană (SNAC), ediția 2021, reprezintă unul dintre cele mai importante evenimente artistice ale anului, care marchează continuitatea în contemporaneitate a conceptului de salon, plecând de la un model lansat încă din anul 1864 și trecând istoric prin diferite formule de percepție și de prezentare culturală.

În cadrul expozițiilor organizate în luna noiembrie 2021, în cele 8 spaţii expoziţionale, vor expune peste 370 de artiști contemporani, din genurile: pictură, sculptură, grafică, multimedia, artă religioasă și restaurare și, respectiv, arte decorative, într-una dintre cele mai ambițioase expuneri din cadrul formulei SNAC, curatoriate de către dna. Magda Cârneci.

Anul acesta, SNAC își menține discursul pentru unitate în diversitate, facilitând un dialog între generații, genuri artistice și tendințe stilistice, în spiritul propriu al Uniunii Artiștilor Plastici din România, organizația reprezentativă a artiștilor profesioniști din România.

Ediția SNAC 2021 este dedicată împlinirii a 100 de ani de organizare profesională a artiștilor din România, respectiv de la înființarea Sindicatului Artelor Frumoase, precursorul Uniunii Artiștilor Plastici din România.

Expoziţia de la Muzeul Național al Țăranului Român va putea fi vizitată la Sala Irina Nicolau până în ziua de 1 decembrie 2021, de marţi până duminică, între orele 10.00 şi 18.00. Lunea este închis.

Prețul biletului de intrare: adulți - 8 lei; pensionari - 4 lei; elevi și studenți, posesori ai cardului Euro 26, în vârstă de până la 30 de ani, persoanele adulte cu handicap mediu sau ușor - 2 lei.

Parteneri media ai MNȚR: TVR, Radio România, Radio România Actualități, Radio România Cultural, Radio România Internațional, RFI România, Historia, Igloo, Arhitectura, Observator Cultural, Infinitezimal, Revista Timpul, Ziarul Lumina, LiterNet.ro, www.agerpres.ro, spotmedia.ro, www.ordineazilei.ro, www.modernism.ro, propagarta.ro, www.matricea.ro, www.promenada-culturala.ro, www.daciccool.ro, www.gokid.ro, www.onlinegallery.ro, www.cooperativaurbană.ro, www.accmediachannel.ro, revistapatronatuluiroman.ro, www.iqool.ro, www.Financiarul.ro, www.News24.ro, Terra Magazin.

Festivalul Internațional George Enescu 2019 cucerește întreg Bucureștiul prin Programul Național Cantus Mundi

De la 150.000 la 500.000, aceasta este creșterea pe care proiectul Orașul cântă și-o dorește pentru publicul dornic de muzică din București.

Muzica Festivalului Internațional George Enescu va depăși granițele sălilor de concert prin Programul Național Cantus Mundi, care propune în ediția cu numărul XXIV a Festivalului o extindere a proiectelor muzicale ale acestuia cu peste 250 de noi micro-concerte și recitaluri, care vor avea loc în parcuri, muzee, centre comerciale și clădiri de birouri din toate colțurile Bucureștiului, în perioada 31 august – 22 septembrie.

Aproape 2.000 de coriști și instrumentiști din Programul Național Cantus Mundi vor face orașul să răsune la unison cu Festivalul Internațional George Enescu, în cadrul proiectului asociat Orașul cântă. Acesta este un program derulat în premieră, ce va contribui la creșterea conexiunii dintre oraș și festival și la extinderea experienței festivaliere către un public cât mai numeros și divers.
„Orașul Cântă va îmbrăca Bucureștiul în muzică pe toată durata Festivalului Internațional George Enescu, astfel încât experiența adusă de acesta să poată fi trăită de cât mai mulți. Este un proiect Cantus Mundi complex și ambițios, care se va derula în 30 de puncte din oraș, de la parcuri, la centre comerciale și muzee, care a implicat sute de ore de organizare, care va pune în mișcare mii muzicieni, coriști și instrumentiști, tehnicieni, coordonatori, toți unindu-și eforturile pentru a-i conecta pe bucureșteni la ceea ce spunea Enescu: „muzica unește”. Ne bucurăm că Programul Național Cantus Mundi poate contribui astfel la cel mai important eveniment cultural al României – Festivalul Internațional George Enescu, dăruind publicului frumusețea muzicii culte și conectându-i și pe cei care nu ajung în sălile de spectacol la vibrația festivalului”, a declarat Emil Pantelimon, Managerul Corului Național de Cameră „Madrigal – Marin Constantin”.
Evenimentele din programul Orașul cântă al Cantus Mundi vor consta în spectacole de stradă, concerte în aer liber - corale sau instrumentale și recitaluri care se vor derula în București pe toată durata Festivalului Internațional George Enescu (31 august – 22 septembrie 2019). Accesul la acestea este liber, iar detaliile privind orele de desfășurare vor putea fi găsite pe paginile de Facebook ale Cantus Mundi și Festivalului și pe pagina web a Festivalului, în secțiunea „Programe Asociate” (https://www.festivalenescu.ro/series/programe-asociate/).

Spații de desfășurare ale evenimentelor din Orașul cântă:
• Parcuri (în intervalul orar estimat 20.00 – 21.30):
Regele Mihai I al României - Herăstrău (31 august – 01 septembrie), Parcul Circului de Stat (07 - 08 septembrie, 14 - 15 septembrie și 21-22 septembrie), Parcul Unirii (31 august – 01 septembrie), Parcul Tineretului (07 - 08 septembrie, 14 - 15 septembrie și 21-22 septembrie), Parcul Sebastian (07 - 08 septembrie și 14 - 15 septembrie) și Parcul Drumul Taberei – Moghioroș (07 - 08 septembrie și 14 - 15 septembrie).

• Muzee partenere (în intervalul orar estimat 11:00 – 12:30, 17:00 – 19.30 sau 20.00 – 21.30):
Muzeul Național „George Enescu” (31 august, 7 septembrie, 14 septembrie, 21 septembrie), Muzeul Național al Țăranului Român (31 august, 7 septembrie, 14 septembrie, 21 septembrie), Biblioteca Centrală Universitară „Carol I” și Galeria Galateca (14 septembrie, 19 septembrie și 21 septembrie), Muzeul Național al Literaturii Române (31 august, 7 septembrie, 14 septembrie, 21 septembrie) și Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” (7-8 septembrie și 14-15 septembrie).

• Centre comerciale (în intervalul orar estimat 12.30 – 13.30):
Promenada (31 august - 1 septembrie, 7-8 septembrie, 14-15 septembrie și 21-22 septembrie), Mega Mall (31 august - 1 septembrie, 7-8 septembrie, 14-15 septembrie și 21-22 septembrie), Sun Plaza (31 august - 1 septembrie, 7-8 septembrie, 14-15 septembrie și 21-22 septembrie).
De asemenea, evenimente Cantus Mundi se vor desfășura și în spațiile de birouri cu sprijinul CBRE România, organizație care administrează în București 18 clădiri de birouri și mall-ul Sun Plaza.

• Centre de birouri (în intervalul orar estimat 12.00 – 14.00):
Timpuri Noi Square, S-Park, Metroffice, Victoria Business Park, Green Gate, Aviatorilor 8, Floreasca Business Park, Campus 6.1, Globalworth Plaza, Bucharest Tower Center, BOC, Oregon Park, Expo Business Park, Floreasca Park, Globalworth Green Court.
Orașul cântă este un proiect dezvoltat de Programul Național Cantus Mundi prin Corul Național de Cameră „Madrigal - Marin Constantin”, ca program asociat Festivalului Internațional George Enescu 2019.

Orașul Cântă este desfășurat de Cantus Mundi București, cu sprijinul Primăriei Municipiului București, prin PROEDUS – Centrul de Proiecte Educaționale și Sportive.
Parteneri media: AgențiadeCarte.ro, Agerpres, Bookhub, Cațavencii, Ceașca de cultură, feeder.ro 4arte.ro, Itsy Bitsy FM, Metropotam, platforma Calendarevenimente.ro, Radio București FM, Raftul cu idei, SENSOTV.RO, Societatea Muzicală, Zile și Nopți București.

Despre Festivalul Internațional George Enescu
Ajuns la cea de-a XXIV-a ediție, Festivalul Internațional George Enescu se va desfășura în perioada 31 august-22 septembrie 2019. În sălile de concerte din București, vor urca pe scenă peste 2.500 dintre cei mai valoroși muzicieni ai lumii, având 50 de naționalități și vor fi prezentate 84 de concerte și recitaluri. Ediția din acest an a festivalului totalizează 34 de prezențe în premieră în România: 25 de artiști, printre care Marion Cotillard, Kiril Petrenko, Mitsuko Uchida și nouă dintre cele mai bine cotate orchestre din lume. Ediția 2019 a Festivalului Enescu își așteaptă publicul la Sala Mare a Palatului, Ateneul Român, Sala Radio și la Sala Mică a Palatului la concerte și recitaluri grupate în jurul a șase mari secțiuni: „Mari orchestre ale lumii”, „Concertele de la miezul nopții”, „Recitaluri și concerte camerale”, „Muzica secolului XXI”, „Mozart Week in Residence” și „Forumul Internațional al Compozitorilor”. De asemenea, vor avea loc concerte și evenimente în Piața Festivalului, conferințe, lansări de discuri și de carte, spectacole extraordinare.
Pentru mai multe detalii: https://www.festivalenescu.ro/

Despre Cantus Mundi
Programul Cantus Mundi București (instituit prin Hotărârea nr. 285/ 17.05.2018 a Consiliului General al Municipiului București) se desfășoară pentru dezvoltarea mișcării corale din Capitală, astfel încât, în perioada următoare, 300 de noi coruri să reunească peste 9.000 de copii și tineri bucureșteni, motivați să fie parte a unei mișcări culturale prestigioase și incluzive. Cantus Mundi București este implementat în cadrul Programului Național Cantus Mundi și se desfășoară în parteneriat cu Primăria Municipiului București, prin PROEDUS – Centrul de Proiecte Educaționale și Sportive.
Programul Național Cantus Mundi este cel mai mare program de integrare socială prin muzică din România, inițiat în 2011 de reputatul dirijor Ion Marin și derulat alături de membri ai Corului Național de Cameră „Madrigal – Marin Constantin”. După 8 ani de activitate, Programul Național Cantus Mundi a adunat sub umbrela sa peste 1.300 de coruri. Peste 45.700 de copii, alături de dirijorii lor, participă la promovarea cântului coral pe întreg cuprinsul țării, depășind barierele legate de etnie, condiție socială și capacități fizice sau psihice, construind astfel nuclee culturale complexe, atât de necesare pentru revitalizarea societății noastre.

Despre CBRE România
CBRE Group, Inc. (NYSE: CBRE), Fortune 500 și S&P 500 cu sediul central în Los Angeles este cea mai mare companie de servicii comerciale și investiții în real estate din lume, pe baza veniturilor din 2018. Compania are peste 90.000 de angajați (fără a include afiliații), răspunde nevoilor dezvoltatorilor imobiliari și deservește proprietari și chiriași prin intermediul celor peste 480 de birouri (excluzând filialele) din întreaga lume. În România, CBRE este lider al segmentului de comercial real estate și oferă o gamă extinsă de servicii integrate, inclusiv administrare și coordonare de tranzacții și management de proiecte, servicii de Design and Build, managementul proprietății, administrarea investițiilor, evaluare, închiriere de proprietăți, consultanță strategică, vânzări de proprietăți, servicii ipotecare și servicii de dezvoltare. Pentru mai multe informații, vă rugăm accesați www.cbre.ro.

.

Conferință susținută de Kathleen Laraia McLaughlin și dr. Monica Cure
27 iunie 2019, 18:30, în fosta sală Irina Nicolau
Muzeul Național al Țăranului Român

Muzeul Național al Țăranului Român vă așteaptă joi, 27 iunie 2019, de la ora 18.30, la o nouă întâlnire din seria Conferințelor de la Șosea. Kathleen Laraia McLaughlin, profesor la Loyola Marymount University in Los Angeles, fotograf, și dr. Monica Cure, cercetător independent, autor al Picturing the Postcard: A New Media Crisis at the Turn of the Century https://www.upress.umn.edu/book-division/books/picturing-the-postcard, vor susține conferința Maramureșul după 20 de ani.
Conferința se va desfășura în limba engleză și va avea loc la fosta sală Irina Nicolau (intrarea se face prin strada Monetăriei). Intrarea este liberă.

Cum arată schimbările din ultimii 20 de ani într-o regiune-emblemă a tradiției și ruralității din România? Fotograful de origine americană Kathleen Laraia McLaughlin a trăit în perioada 1999-2000 în satul Sârbi din Maramureș și a fotografiat oamenii locului și activitățile lor. Începând cu 2002 până anul acesta inclusiv, Kathleen a revenit de mai multe ori, ca bursieră Fullbright, în satul Sârbi. Evoluția ca fotograf a lui Kathleen a fost paralelă cu dezvoltarea satului. Dacă în 1999 găseai cu greu pe cineva cu aparat de fotografiat în sat, în 2019 nu prea mai găsești pe cineva fără telefon cu cameră de fotografiat. Progresul a venit la pachet cu unele pierderi. Să aibă sătenii mai multă putere acum? Care mai e rolul fotografului, mai ales al celui venit tocmai din SUA, când toată lumea face poze? Kathleen explorează astfel de întrebări în lucrările ei recente, pe care le va prezenta în cadrul Conferințelor de la Șosea.

Prezentarea lui Kathleen va fi urmată de o discuție moderată de Monica Cure, despre întrebările și emoțiile pe care le stârnește documentul fotografic. Ce înseamnă pentru publicul urban schimbările din viața satului? Cum ne raportăm la aceste schimbări și de ce? Ce implicații au ele pentru identitatea și viitorul nostru?

Parteneri media: Radio România, Radio România Actualități, Radio România Cultural, Radio România Internațional, RFI România, TVR, Dilema Veche, Historia, Decât O Revistă, Iocan, Igloo, Arhitectura, Observator cultural, Infinitezimal, LiterNet.ro, Ziarul Lumina, HotNews.ro, webpr.ro, www.ordineazilei.ro, www.modernism.ro, www.matricea.ro, www.promenada-culturala.ro,
www.onlinegallery.ro, www.daciccool.ro, www.getlokal.ro, www.semnebune.ro, www.cooperativatraditionala.ro, www.iqool.ro, www.gratuitor.ro, www.Financiarul.ro, www.News24.ro, www.comunicatedepresa.ro, Terra Magazin, Blitz TV.

.

În miez de vară, în preajma Sânzienelor, peste 40 de colecționari din toată țara vin la Târgul de antichități de la Muzeul Național al Țăranului Român, cu lucruri frumoase, nelipsite înainte vreme din gospodăria țărănească sau de la oraș.

Între 21 și 23 iunie 2019, de la orele 10 dimineața și până la 6 seara, puteți admira și târgui fel de fel de obiecte vechi:
piese de costum țărănesc,
țesături de interior (covoare, ștergare, fețe de pernă și fețe de masă),
icoane pe lemn și pe sticlă, cruci, pristolnice, podoabe,
mobilier crestat, pictat - lăzi de zestre, mese, scaune, blidare, lingurare, dulapuri,
ceramică, donițe, vase din lemn, putinei, căuce,
furci și roți de tors, fuse, vârtelnițe,
felinare, ceasuri, candelabre, piulițe și râșnițe de alamă, dar și
publicații socio-etnografice din perioada interbelică, bancnote vechi, timbre cu subiecte etnografice...

De asemenea, îmbiem publicul cu prăjituri, turtă dulce, cozonaci, miere, dar și bragă sau țuică . Nu vor lipsi plantele de leac.

Veniți, vedeți, căutați, cumpărați !

Târg (o)rânduit de Muzeul Național al Țăranului Român

Preț bilet: 8 lei, 4 lei (elevi, studenți, pensionari).

***

24 iunie: Sfântul Ion de Vară; Sânzienele (Drăgaica)

De obicei, Biserica sărbătorește ziua morților sfinților, adică ziua nașterii lor pentru viață veșnică. Uneori însă e sărbătorită și ziua de naștere a sfântului. Este cazul Sfântului Ioan Botezătorul, cel numit în cărțile religioase „Luceafărul” pentru felul în care pregătește nașterea „Soarelui”, Iisus Hristos.

Sânzienele sunt niște zâne bune care zboară noaptea prin văzduh. Mai ales în noaptea dinspre sărbătoarea lor, sunt foarte generoase: dau noroc pentru holde, pentru sănătate. Devin rele numai dacă le supără oamenii.
De Sânziene, fetele culeg florile albe sau galbene numite sânziene și își împletesc din ele cununi și cingători.
Cingătorile sunt purtate peste zi, iar seara sunt puse la uscat pentru leacuri și cosmetice. Cununile se pun pe casă, fiecare membru al familiei are cununa lui. După felul în care se usucă, sunt luate de vânt sau cad, cununile vestesc cine va avea noroc peste an, cine se va căsători, cine va muri.
De Sânziene se strâng plante de leac. Până la Rusalii plantele nu erau bune, erau ciupite de Iele. Acum se culeg pentru tot felul de boli, tot felul de vrăji. În această noapte găsești mai ușor iarba fiarelor care descuie lacăte. Sunt mai multe procedee. Unul dintre ele este așa: iei un lacăt, îl legi cu o sfoară și îl târâi după tine prin iarbă, noaptea în câmp. Când auzi că s-a desfăcut, înseamnă că lacătul a dat peste iarba fiarelor.
De Sânziene este interzis să te scalzi.
În alte locuri din țară, sărbătoarea se numește Drăgaică. Câteva fete frumoase se fac Drăgăici. Una dintre ele se îmbracă în mireasă. Ea are puteri deosebite, dă bob grâului, miros florilor... După ce a fost Mireasă-Drăgaică, fata nu se poate căsători timp de trei ani. De trei ani are nevoie să se curețe de forțele luminoase cu care s-a impregnat într-o singură zi!
Irina Nicolau - Ghidul sărbătorilor românești (Humanitas, 1998)

Parteneri media: Radio România, Radio România Actualități, Radio România Cultural, Radio România Internațional, RFI România, TVR, Dilema Veche, Historia, Decât O Revistă, Iocan, Igloo, Arhitectura, Observator cultural, Infinitezimal, LiterNet.ro, Ziarul Lumina, HotNews.ro, webpr.ro, www.ordineazilei.ro, www.modernism.ro, www.matricea.ro, www.promenada-culturala.ro, www.daciccool.ro, www.getlokal.ro, www.semnebune.ro, www.cooperativatraditionala.ro, www.onlinegallery.ro, www.iqool.ro, www.gratuitor.ro, www.Financiarul.ro, www.News24.ro, www.comunicatedepresa.ro,Terra Magazin, Blitz TV.

Duminica cea de pe urmă din Păresimi sau din Postul mare este cunoscută sub numele de Florii, Duminica Floriilor sau Duminica Vlăstarelor. De peste 20 de ani, Muzeul Național al Țăranului Român ține această sărbătoare și își așteaptă vizitatorii, timp de trei zile, la primul târg de meșteri de peste an. La Târgul de Florii participă încondeietoare, țesătoare, împletitoare, cusătorese, iconari, olari, lingurari, pielari, rudari... meșteri vechi, care și-au dovedit iscusința de-a lungul timpului și care duc mai departe tradiția meșteșugului lor.

De vineri, 19 aprilie, până duminică, 21 aprilie 2019, de la orele 10 dimineața până la 6 seara, veți avea prilejul să târguiți o mulțime de lucruri frumoase, meșteșugite cu sârg și încărcate cu semne și înțelesuri. Ouă încondeiate, icoane, obiecte din lemn, ceramică, țesături, jucării, instrumente muzicale, podoabe, mobilier pictat și multe altele vor putea fi tocmite și cumpărate la Târgul de Florii de la Muzeul de la Șosea.

De-ale gurii găsiți: cozonaci și plăcinte, fel și fel de dulciuri din Teleorman, turtă dulce de Harghita, miere de albine, polen și propolis, ierburi de leac, pălincă și dulceață.
Preț bilet: 4 lei, 2 lei (elevi, studenți, pensionari).

Despre Florii
În duminica de Florii, oamenii au voie să mănânce pește. Merg la biserică ducând flori și se întorc ducând mâțișori de salcie. Ating cu salcia copiii, vitele din gospodărie și o pun la icoană: peste an ea capătă tot felul de întrebuințări. Tot acum sunt fierte buruienile care vor fi folosite la vopsirea ouălor. Cum este vremea de Florii, așa va fi și de Paște. Sunt locuri unde în această zi oamenii nu se spală pe cap, de teamă să nu albească (încărunțească) la fel ca pomii aflați în floare.
Irina Nicolau, Ghidul sărbătorilor românești (Humanitas, 1998)

Noaptea de Sânziene
23 iunie 2015, orele 14.00 – 24.00
Institutul Francez din București

Du-te, Soare, vino, Lună,
Sânzienele îmbună!

Muzeul Național al Țăranului Român vă așteaptă marți, 23 iunie 2015, de după-amiaza și până spre miezul nopții, în curtea Institutului Francez din București, pentru a sărbători Sânzienele sau Drăgaica și Ziua Universală a Iei, cu expoziție de ii din toate zonele României. Muzici și povestea Sânzienelor, ateliere de creativitate și lecturi, proiecții... stele și mistere.

Program:

de la 14.00 la 24.00 – în curtea IFB: ii de sărbătoare și cămăși de lucru, ii cu poale și ii fără poale, ie cu altiță, ii ciupag, ie de mireasă, ie din pânză lucrată în casă, ii cu mărgele, ii cu fodori la mâneci, cămăși încrețite la gât... toate purtate de fete frumoase și voioase;
de la 14.00 până la 16.00 – ateliere de împletit coronițe din spice de grâu, flori de câmp și din flori de sânziene, împreună cu Adriana Cioran;
de la 14.00 până la 22.00 – Galeria de Artă Țărănească vine cu lucruri fel de fel la vânzare în curte;
17.00 – lectură din Noaptea de Sânziene de Mircea Eliade, cu actrița Adriana Mocca;
18.30 – Puterea florii – o scurtă cuvântare etnologică susținută de Șerban Anghelescu, etnolog;
20.00 – recitalul Grupului Vocal de Muzică Bizantină Anton Pann;
21.30 – lectură din Salomé de Oscar Wilde, tragedie într-un singur act, în limba franceză;
23.30 – concert unplugged Maria Răducanu – voce și chitară.

Intrarea este liberă.
Ținută recomandată: ie / cămașă țărănească

Organizatori: Muzeul Național al Țăranului Român, Institutul Francez
Parteneri: Chez Elvire, Clubul Țăranului

Parteneri media ai MNȚR: Radio România, Radio România Actualități, Radio România Cultural, Radio România Internațional, Radio România București Fm, RFI, Zeppelin, Igloo, Arhitext, Arhitectura, Observator cultural, Cultura, BeWhere!, TV City, LiterNet.ro, HotNews.ro, webpr.ro, ziare.com, 24Fun, Port.ro, b365.ro, onlinegallery.ro, modernism.ro, ArtClue.net, artline.ro, artout.ro, artactmagazine.ro, decosieco.ro, daciccool.ro, inparc.ro, getlokal.ro, semnebune.ro, cooperativaurbana.ro, cooperativatraditionala.ro, gratuitor.ro, comunicatedepresa.ro, Terra Magazin, mediaiq.ro.

24 iunie: Sfântul Ion de Vară; Sânzienele (Drăgaica)

Prin ea (Sânziană, Drăgaică) o înțeleg pe Ceres. Căci în acea vreme a anului când încep să se coacă semănăturile, toate fetele țăranilor din satele învecinate se adună și o aleg pe cea mai frumoasă dintre ele și îi dau numele de Drăgaică. O petrec pe ogoare cu mare alai, o gătesc cu o cunună împletită din spice și cu multe basmale colorate și îi pun în mâini cheile de la jitnițe. Drăgaica aceasta împodobită în acest chip se întoarce de la câmp acasă cu mâinile întinse și cu basmalele bătute de vânt, de parcă ar zbura, și cutreieră toate satele din care s-a adunat lume să o petreacă cântând și jucând laolaltă cu toate tovarășele ei de joc, care o numesc foarte des sora și mai-marea lor în cântecele alcătuite cu destulă iscusință. Fetele din Moldova doresc din toată inima să aibe parte de această cinstire sătească, deși în cântecele lor spun mereu, după datină, că fata care a întruchipat Drăgaica nu se poate mărita decât abia după trei ani.

DIMITRIE CANTEMIR - Descriptio Moldaviae
 

Cursuri de actorie dedicate trupelor de teatru din unităţi de învăţământ

Teatrul Ion Creangă organizează, începând din luna mai, o serie de cursuri de actorie gratuite, dedicate trupelor de teatru din unităţi de învăţământ. Activităţile, desfăşurate în cadrul proiectului Clubul de Teatru pentru Liceeni, sub îndrumarea actorilor Teatrului Ion Creangă şi a unor invitaţi speciali - nume celebre ale teatrului şi filmului românesc - vor avea loc la Muzeul Naţional al Ţăranului Român, în Studioul Horia Bernea.

Cursurile se adresează grupurilor organizate din unităţi de învăţământ (elevi cu vârsta între 14 şi 18 ani) şi abordează un amplu modul de tematici, tehnici şi mijloace de expresie specifice artei actorului (improvizaţie, expresie corporală şi vocală, lucru pe textul dramatic etc.), activităţile desfăşurându-se în baza unui program de întâlniri săptămânale.

Primele grupe care participă la cursurile de actorie organizate de Teatrul Ion Creangă sunt elevii Colegiului Național „Iulia Hașdeu” și ai Liceului Teoretic „Grigore Moisil”. Majoritatea liceenilor implicați fac parte din trupa de teatru a școlii, dar prin acest proiect, cu ajutorul actorilor profesioniști vor avea oportunitatea de a descoperi şi înţelege specificul meseriei de actor, dar şi specificul unor elemente de scenotehnică.

Clubul de teatru pentru liceeni este un nou proiect al Teatrului Ion Creangă, derulat cu scopul de a încuraja apropierea generaţiilor tinere de artele dramatice, stimulând totodată creativitatea şi dinamica de grup printr-o formă alternativă de educaţie prin teatru. Proiectul reuneşte atât oferta de cursuri de actorie, cât şi o serie de spectacole realizate pentru liceeni sau cu participarea acestora. Proiectul se desfăşoară în parteneriat cu Muzeul Naţional al Ţăranului Român.

Teatrul Ion Creangă este o instituţie publică de spectacole, un teatru de repertoriu,
aflat în subordineaConsiliului General al Municipiului Bucureşti şi finanţat de la bugetul local.

Parteneri media: Itsy Bitsy, Agerpres, Bebelu.ro, BlitzTV, Didactic.ro, Evenimentul Zilei, GoKid, Grădinite.com, Grădinițe București, Intuitext, Observator Cultural, RFI România, Radio România Cultural, SuntPărinte.ro, UrbanKid