Teatrul Evreiesc de Stat

Teatrul Evreiesc de Stat organizează, în perioada 29 mai – 2 iunie 2019, cea de-a patra ediţie a Festivalului Internaţional de Teatru Idiș – TES FEST, cu ocazia aniversării de 71 ani a Teatrului Evreiesc de Stat, sub această titulatură, și a 143 de ani de la înfiinţarea primului teatru profesionist de limbă idiș din lume în România, la Iași, în anul 1876, de către scriitorul și artistul Avram Goldfaden.

În cadrul Festivalului Internaţional de Teatru Idiș – TES FEST vor fi prezente trupe de teatru profesioniste de limbă idiș din întreaga lume – SUA, Israel, Franța, Republica Moldova , formaţii și interpreţi de muzică klezmer de renume mondial, menite să aducă în atenţia publicului cultura idiș, sub toate aspectele sale.

De asemenea, în cadrul Festivalului Internaţional de Teatru Idiș – TES FEST vor fi organizate și o serie de evenimente conexe: conferințe de cultură idiș realizate de mari personalităţi artistice, lansări de carte, întâlniri tematice și expoziţii despre istoria și activitatea Teatrului Evreiesc de Stat.

Festivalul Internaţional de Teatru Idiș – TES FEST se adresează publicului larg, de toate categoriile de vârstă, și își propune să deschidă, prin mijloace de expresie specifice, o poartă de cunoaștere, contribuind astfel la înţelegerea, acceptarea și apropierea între culturi.

Prin realizarea Festivalului Internaţional de Teatru Idiș – TES FEST, Teatrul Evreiesc de Stat dorește să aducă în atenţia publicului larg specificul unic al culturii idiș, prin prezentarea acesteia în contextul cultural actual, dar și să sporească interesul pentru realizarea unei mai bune comunicări interculturale, prin schimbul de experienţă cu comunităţi care promovează cultura idiș în lume, prezervarea tradiţiei culturale evreiești în România și transmiterea patrimoniului cultural evreiesc, prin mijloace artistice, în întreaga lume.

Teatrul Evreiesc de Stat are ca scop principal păstrarea și promovarea teatrului și culturii de limbă idiș, cultivarea și promovarea tradiţiilor evreiești, propagarea culturii prin cunoașterea limbii, literaturii și tradiţiilor, susţinând de peste șase decenii multiculturalismul și plurilingvismul.

Biletele pentru toate evenimentele prezentate în cadrul Festivalului Internațional de Teatru Idiș - TES FEST pot fi achiziționate exclusiv din rețeaua mySTAGE atât online, cât și de la casa de bilete a teatrului (str. Iuliu Barasch, nr. 15).

Mai multe informații despre Festivalul Internațional de Teatru Idiș TES FEST puteți afla de pe:

- site-ul oficial al festivalului www.tesfest.ro

- site-ul oficial TES www.teatrul-evreiesc.ro

- pagina de Facebook TES FEST https://www.facebook.com/tesfest.ro

- pagina de Facebook TES https://www.facebook.com/teatrulevreiesc

Festivalul Internațional de Teatru Idiș - TES FEST este un eveniment organizat de Primăria Municipiului București, prin Teatrul Evreiesc de Stat.

Teatrul Evreiesc de Stat vă invită sâmbătă, 18 mai, de la ora 19.00 și duminică, 19 mai, de la orele 11.00 și 19.00, la PREMIERA unei producții de excepție, în regia lui Andrei Munteanu – SCRIPCARUL PE ACOPERIȘ, după povestirile lui Shalom Aleihem, cu permisiunea specială din partea lui Arnold Perl, lbretul de Joseph Stein, muzica de Jerry Bock, versurile de Sheldon Harnick.

Creat la New York Stage, cu sprijinul producătorului și regizorului de teatru american Harold Prince, spectacolul a avut premiera la New York Stage în regia și coregrafia lui Jerome Robbins.
Shalom Aleihem, părintele literaturii evreieşti moderne, este renumit pentru proza sa plină de viaţă, în care zugrăveşte, în tușe satirice, tradiţiile comunităţilor evreieşti din secolul al XIX-lea. Piesa „Scripcarul pe acoperiș”, o poveste adaptată după romanul său - „Fiicele lui Tevie”, a fost primul musical de pe Broadway care a depășit 3000 de reprezentații.
Prin mesajul umanist, prin umorul şi sensibilitatea transmisă, „Scripcarul pe acoperiș” a devenit un reper cultural universal. Tevie speră că viața poate fi trăită împreună în pace, bună conviețuire și încearcă să-și menţină familia unită, prin respectarea tradiţiilor evreieşti în Anatevka, un mic sat ucrainian de la începutul secolului XX. Oscilând între a onora trecutul și a accepta progresul, străduindu-se să-și păstreze echilibrul vital și armonia, alternând permanent între comedie (ca modalitate de a rezista în faţa adversităţilor vieţii) şi dramă, Tevie duce o existență conflictuală cu sine însuși. Trecând permanent de la tradiţie la emanicipare, el pledează pentru toleranţă, înţelegere şi acceptare.

Istoria îi va destabiliza valorile și-i va nărui speranțele. Și totuși, dincolo de suferința pogromului, rămâne vie imaginea scripcarului pe acoperiş, un simbol al spiritului poporului evreu, aflat într-un fragil echilibru și într-o continuă luptă pentru supravieţuire.
Spectacolul „Scripcarul pe acoperiș” respiră prin bucurie, prin speranță, prin frumusețea influențelor folclorice pitorești, prin farmecul umorului evreiesc, presărat cu muzică și parfum de Chagall. Un permanent motiv de sărbătoare, ce invită publicul să celebreze bucuria, dragostea și, mai presus de toate, Viața!

Traducerea cântecelor în idiș: Shraga Friedman
Traducerea în limba română: Antoaneta Ralian
Prezentată printr-un aranjament cu Music Theatre International (Europe) Limited: www.mtishows.eu
Regia: Andrei Munteanu
Scenografia: Viorica Petrovici
Coregrafia: Bogdan Boantă, Andra Gheorghe
Conducerea muzicală: D. Zisl Slepovitch (SUA), Constantin Grigore, Alexandru Ilie
Pregătire muzicală cor: Del Vasilache
Grafică afiș: Dragoș Brumă

Gen: Musical
Limba: Română (cântecele în limba idiș, cu traducere în limba română)
Durata: 180 minute (cu pauză)

Distribuția:
Tevie: Claudiu Istodor
Golde: Roxana Guttman
Țeitl: Teodora Păcurar
Hudl: Rusalina Bona
Have: Ioana Repciuc
Motl: Daniel Pascariu
Percik: Mihai Nițu / Radu Mateucă
Fedika: Andrei Bibire
Leizer Wolf: Mihai Ciucă
Jandarmul: Marius Călugărița
Yente: Ecaterina Ladin / Maia Morgenstern
Șprințe: Cristiana Ioniță
Bielke: Natalia Dragomir
Rabbinul: Nicolae Călugărița
Bunica Țeitl: Dorina Păunescu
Frime-Sure: Geni Brenda Vexler / Arabela Neazi
Nuhăm: Mircea Drîmbăreanu
Yussl: Darius Daradici
Șeindl: Mirela Nicolau
Mendl: Andrei Miercure
Mordche: Veaceslav Grosu
Avram: Dorin C. Zachei
Scripcarul: Ion Parea
Locuitorii din Anatevka: Andreea Carmen Marin, Claudia Crișan, Laura Ionela Marin, Mihai Cârstea, Del Vasilache, Victor Stoica
Preotul: Viorel Manole
Scamatorul de nuntă: Alin Potop
Croitorul: Horia Fedorca
Cizmarul: Corinias Caraba
Elevul: Paul Tripon
Vânzătoare de găini: Victoria Radu
Cârciumăreasa: Meda Topârceanu
Vânzătoare de scrumbii: Ioana Călugăreanu Tufaru, Mihaela Cuniță
Evreul cu gâsca: Iulian Sfircea
Evrei habotnici: Vlad Nicolici, Radu Mateucă, Constantin Șorop, Adrian Lucaschi
Fiul cârciumarului: Martin Cuniță
Fiica Cantorului: Carla Lifșin

Dansatori: Lilian Cărăuș, Marius Moldovan, Dan Rima, Vladimir Palamarciuc, Dragoș Roșu, Andrei Angelescu, Erik Bubui, Cosmin Vasile, Roxana Nicolae, Silvia Uceanu

Cu participarea TES ORCHESTRA:
Pian: Mihai Murariu
Vioară 1: Rodica Gancea
Vioară 2: Tania Vîlvoi
Violoncel: Sergiu Marin
Clarinet: Mihai Pintenaru
Trompetă 1: Silviu Groaza
Trompetă 2: Iulia Groaza
Flaut: Mihail Vârgă
Trombon: Mirel Liță
Percuție 1: Bogdan Dumitraș
Percuție 2: Răzvan Florescu
Contrabas: Ștefan Popescu
Chitară: AG Weinberger
Acordeon: Bogdan Lifșin

.

Cu ocazia Centenarului Marii Uniri, Asociația Femeilor din Teatru IF…/…DACA PENTRU FEMEI, în parteneriat cu UNITER, Muzeul Național al Literaturii Române, Arhivele Naționale ale Statului, Asociația Romania Culturala și Mânăstirea "Schimbarea la Față” din Ellwood City, Pennsylvania, USA, a creat un  spectacol care omagiază memoria celei care a fost Principesa Ileana a Romaniei, Arhiducesa de Austria, un destin care s-a desfășurat între palat și mânăstire, pe fundalul celor două războaie mondiale, într-o perioada de mari framântări din istoria Europei. Spectacolul Ileana, Principesa de România aduce la lumina o parte esențială din istoria Bucureștiului și a României.

Spectacolul despre viața principesei Ileana este o evocare plină de farmec si dramatism a principalelor momente din viata autoarei si a istoriei traite.

,,Da, să trăiesc din nou, pentru că după ce am plecat de acasă, care pentru mine a fost intotdeauna România, am fost ca și moartă. Nu imprejurarile au fost greu de suportat, ci însăși nevoia de a trai. Nu m-am îndoit  nicio clipă  de necesitatea  fizică a prezenței mele pentru cei șase copii ai mei… Dar în interior, „eul” care exista independent de mama, soția, prietena care eram – „eul” esențial, pe care tot restul era construit – a suferit un șoc mortal când am fost indepartata de poporul meu.” (Principesa Ileana).

Privit prin prisma celor 100 de ani de la nasterea sa, destinul Principesei Ileana se distinge ca fiind emblematic pentru cursul istoriei contemporane. El sta  sub zodia refugiului, începând cu frageda copilărie, ce i-a fost marcată de refugiului la Iași, în timpul Primului  Război Mondial, apoi refugiată într-un exil impus de fratele ei Carol II, care nu i-a permis să se reîntoarcă în România, nici măcar pentru a-și îngriji mama, nu ca fiică iubitoare, ci ca infirmieră de meserie. Urmează refugiul impus de nou instauratul regim prosovietic, și deci anti-german, ceea ce o afectează fiind căsătorită cu Arhiducele Anton de Habsburg, considerat inamic. Odata cu abdicarea Regelui Mihai, urmeaza refugiul impus tuturor membrilor Casei Regale, mai apoi, neacordarea azilului în Elveția, Argentina, deloc prietenoasă sub Peron și în final Statele Unite ale Americii, care o primesc. Iar la 52 de ani, autorefugiul sau la mânăstire, pe calea deschisă ei de Domnul, cum singură mărturisește: ,,Aceasta este unica și singura cale deschisă pentru mine…răspunsul la orice fel de îndoiala stă în chiar cuvintele Domnului Nostru Isus Christos: ,,Ce-i aceasta pentru tine? Urmează-mă!”.,,Așa voi face! Asa să mă ajute Dumnezeu! Faca-se voia Ta!”

Dar tot acest parcurs a fost unul exemplar, a fost traiectoria unei luptătoare, Principesa Ileana s-a luptat pentru alții, a fost în slujba poporului ei, în slujba celor în nevoie… A realizat spitale, cantine, școli de infirmiere, tot felul de modalitati de a strânge fonduri pentru răniți, orfani, bolnavi, săraci, cei mai puțin norocoși decât ea, care era fiica unui Rege important, Ferdinand Integratorul și a unei Regine de excepție, Regina Maria a Romaniei.
Viața Principesei Ileana, devenită Maica Alexandra, o impune ca model demn de urmat si o legitimeaza in fata posterității.
Pagina Facebook: https://www.facebook.com/PrincipesaIleanadeRomania/

Joi 19 aprilie, ora 19, Teatrul Evreiesc de Stat
(Str.Iuliu Barasch 15, Sector 3)
și
Sâmbătă 21 aprilie, ora 19, Teatrul Excelsior
(Strada Academiei 28)

Pe malul unui iaz, undeva în Bucks County, Vania şi sora sa vitregă Sonia aşteaptă cuminţi apariţia bâtlanului albastru în fiecare dimineaţă. Nu vă lăsaţi, însă, induşi în eroare de numele lor inspirate, numai, din piesele lui Cehov! Vania şi Sonia şi Maşa şi Spike, piesa laureată cu Premiul Tony în 2013, este o comedie cu gust amărui în care temele şi atmosfera cehoviană sunt remixate în spirit contemporan.
Iubiri neîmplinite, dar constante, speranţe transformate în ambiţii, destine în bătaia vântului trăite cu zâmbetul pe buze. O joacă matură de-a râsu'-plânsu' autohton, în care ludicul are rolul principal în povestea celor "trei surori" care nu mai vor să plece la Moscova. Un frate, o soră vitregă şi o vedetă de cinema aşteaptă bâtlanul albastru pe malul unui iaz în Bucks County.

Regia: Horia Suru
Scenografia: Maria Miu
Muzica originală: Marian Cîtu
Light design: Iulian Bălţătescu
Asistent scenografie: Diana Sav

Distribuția:
Vania: Gheorghe Visu
Sonia: Liliana Pană
Mașa: Mihaela Rădescu
Spike: Ștefan Lupu
Nina: Ana Bianca Popescu
Casandra: Andreea Grămoșteanu

26 septembrie, ora 19.00
Teatrul Evreiesc de Stat
Preț bilete: 35/30/25ON
www.teatrulmic.ro

Teatrul Evreiesc de Stat vă invită sâmbătă 20 mai, ora 22:00 la un spectacol special de muzica si poezie, prezentat în cadrul evenimentelor ce vor avea loc în proiectul Noaptea muzeelor, la sediul Muzeului National al Literaturii Romane, Strada Nicolae Cretulescu, nr.8.

Spectacolul realizat pe versurile poeților Ștefania Mihalache, Tania Lovinescu, Aurel Storin, Toma George Maiorescu, Boris Mehr propune o incursiune în universul (amenințat  cu distrugerea) relației dintre bărbat și femeie. Centrul acestui univers este femeia.

“Femeia ce asistă neputincioasă la catastrofele lumii. Femeia “protejată”, “menajată” de focul deschis al războaielor.  Femeia care are datoria de a aduce pe lume viață și  căreia i se pretinde iubire în toate formele.  Femeia are drepturi: dreptul de a-și plânge soțul, copiii, frații, dreptul de a-și striga disperarea în cuvinte, versuri, melodii meșteșugit alese, compuse. Toate acestea sunt până la urma locuri comune și clișee contrazise brutal de realitatea cruntă a războaielor. În orice epocă, în orice timp, sub orice pretext, cu orice deznodământ, la orice vârstă,războaiele transformă femeia în bocitoare. Urcată pe un piedestal iluzoriu de speranțele noastre, războiul,  ambițiile și conflictele sociale, politice, religioase o vor spulbera, transformând “esența vieții”  în cenușă.” (Maia Morgenstern)

Spectacolul “De la muntele Sinai la muntele lui Venus” acordă o atenție deosebită poeziei feminine, având-o ca invitat special pe doamna Ștefania Mihalache,  laureată a premiului Matei Brâncoveanu pentru literatură 2016.

„Cartea Ștefaniei Mihalache are precizia celor mai sofisticate ecografe de ultimă oră care pot reda cu finețe ce se întâmplă pe dinăuntrul corpurilor, țesuturilor, minților legate între ele prin cordoane nevăzute.” (Svetlana Cârstean)

Intrarea este libera, in limita locurilor disponibile!