Vincențiu Grigorescu

Structure & Energy II - The Power of Abstraction

Aceasta este cea de-a doua expoziție intitulată Structure and Energy ce are loc la Galeria 418 din București. Un nou dialog supus afinităților și comparației se petrece între cei trei artiști - Vincențiu Grigorescu, Romul Nuțiu și Diet Sayler, sub motto-ul (luat ca subtitlu) „puterea abstracției“. (Joana Grevers)

Vincentiu Grigorescu şi Diet Sayler fac parte din două generaţii diferite, dar împărtăşesc un destin comun, artistic şi personal, desfăşurat pe fundalul întâmplărilor dureroase care au marcat România după cel de-al doilea război mondial. Am avut norocul să îi cunosc personal şi să îi văd la lucru în Italia, unde am curatoriat expoziţii semnate de cei doi pictori români – o experienţă care mi-a oferit posibilitatea de a intra în contact direct cu arta lor, de a aprecia acea rigoare mentală şi de acţiune.

Opţiunea pentru abstract pe care cei doi artişti au manifestat-o în propria artă, chiar dacă pe direcţii diferite – în forma unei „reduceri” figurative şi cromatice la Grigorescu, în geometrie şi logică la Sayler – este cât se poate de elocventă şi trebuie interpretată în cheia unui refuz categoric al realismului socialist. Este semnificativ să constatăm şi unele analogii de natură lingvistică între cei doi artişti, cel puţin până la un anumit moment: amândoi vor adopta, încă din perioada în care se aflau la Bucureşti, constructivismul în forma lui cea mai radicală – care nu avea nimic în comun cu obişnuinţa gustului comun, fie el al burgheziei sau al maselor îndoctrinate -, iar ulterior, atât Grigorescu, cât şi Sayler, din postura de exilaţi, vor alege să lucreze cu albul şi negrul în cheia unei apropieri progresive de esenţă. (Marzia Ratti)

Romul Nuțiu, care a urmat crezul expresionismului abstract în România postbelică, și-a petrecut cea mai mare parte a vieții adulte la Timișoara, oraș în care se dezvoltă o avangardă românească la debutul anilor ’60. La depărtare de București, într-un mediu politic mai puțin opresiv, experimentul își urmează cursul firesc. Pe de-o parte, exista grupul Sigma, de sorginte neo-Constructivistă, pe de alta exista expresionismul abstract al lui Nuțiu. În timp ce grupul Sigma a fost activ doar câțiva ani și apoi s-a dizolvat, majoritatea membrilor săi întorcându-se către formal, Nuțiu rămâne fidel artei informale până la sfârșitul vieții. (Joana Grevers)

Grigorescu va trăi la Milano din 1972, iar Sayler se va stabili la Nurenberg din 1973. În Italia, Grigorescu va duce la extreme dorinţa sa de a se exprima doar prin alb şi negru. Elementele materiale ale picturii devin fundamentale: nu poate exista un proiect creator care să fie separat de cunoaşterea materiei, de efectele calculate ale luminii, de construcţia spaţiului şi a suprafeţei, care rămâne unul dinamic chiar şi atunci când e constituit din forma definită a pătratului. Prin aceste lucrări, Vincenţiu Grigorescu se situează, în peisajul artistic italian, în triada Manzoni – Castellani – Bonalumi.
La Nurenberg, Sayler depăşeşte orizontul raţional al Artei Concrete pentru a face loc altor idei şi sugestii. Geometria şi logica se confruntă în căutările sale cu teoria hazardului şi regândesc ambientul pentru a crea un spaţiu pictural apt să interacţioneze cu viaţa. Poetica lui Sayler se îndreaptă progresiv către combinarea unor elemente primare care îşi au originea în două aspecte corelate: pe de o parte, regulile prestabilite, pe de alta verificarea hazardului sau, altfel spus, a posibilităţii limitate ca hazardul să se manifeste într-un cadru prestabilit. Pentru a explica acest concept, Sayler se referă adesea la analogia cu notele muzicale, care permit variaţiuni compoziţionale infinite, pornind de la un număr redus şi finit. (Marzia Ratti)

Nuțiu a ales să locuiască la Timișoara și să își urmeze cu obstinație propria rezistență împotriva realismului socialist. Lucrările sale abstracte a apărut autonom, în concordanță cu o autentică nevoie de abstracție și expresie a puterii și energiei prin actul picturii. Istoricul de artă Coriolan Babeți, ce a scris despre expozițiile artistului din anii ’70, l-a numit “Pollock al Coastei de Vest a picturii românești”.
Culoarea, mișcarea, emoția,dublate de specificul “elan vital”, l-au făcut să continue. Nu a încetat să se autodepășească ca artist, a vrut să se dezvolte, să se extindă – “Crezul meu era legat de ideea că percepția lucrurilor e destul de importantă pentru actul de creație, dar fiind limitată, trebuie apelat la subconștient prin experiment, provocare și transcendență. Informalul meu s-a născut prin muncă asiduă și dăruire”.
Asonanțele și contrastele din această expoziție deschid noi căi de interpretare și o mai bună înțelegere a fiecăruia dintre cei artiști, puși în relație cu abstracția românească postbelică și poziția lor în context internațional. (Joana Grevers)

Dr. Marzia Ratti (n. 1955) este critic de artă și curatoare italiană, directoare a CAMeC La Spezia.
Dr. Joana Grevers (n. 1957) este istoric de artă și curatoare româno-germană, directoare a 418 Contemporary Art Gallery București.

This is the second exhibition at 418 Gallery in Bucharest with the title „Structure and Energy“. A new dialogue of affinity and comparison between the three artists - Vincentiu Grigorescu, Romul Nutiu and Diet Sayler is set in motion under the motto (subtitle) „The Power of Abstraction“. (Joana Grevers)

Vincenţiu Grigorescu and Diet Sayler belong to two different generations, yet they share a common artistic and personal destiny, as they both suffered from the painful vicissitudes in Romania after World War II. I had the great privilege to meet them both and see them at work in Italy. I have curated some of their exhibitions and this gave me the opportunity to come into direct contact with their art and appreciate their mental and operative rigor.
The choice of abstraction that the two artists performed on different grounds – the figurative and chromatic reset in Grigorescu, the geometry and logic in Sayler – is strongly indicative and should be understood in terms of rejection of Socialist Realism. It is significant in fact to note also some linguistic similarities between the two artists, at least up to a certain moment: ever since their staying in Bucharest, both of them have joined the most radical Constructivism – which concedes nothing to the common taste of the burgeoisie or of indoctrinated masses, they experimented, in exile, the chromatic reductionism, by choosing the opposition between white and black seen as a progressive approach to the essential. (Marzia Ratti)

Romul Nutiu, who stands for the position of Abstract Expressionism in post –War Romania has spent most of his adult life in Timisoara. This is the city where the Romanian avant-garde develops in the early 60s. Far from Bucharest, in a less opressive political environment, Abstraction gets on its way. On the one hand, with the neo-Constructivist group Sigma, on the other with the Abstract Expressionism of Romul Nutiu. While the Sigma group existed just for a few years and then dissolved, most of its members finding back to Realism, Nutiu stays constantly on his Abstract Expressionistic path, until the end of his life. (Joana Grevers)

Grigorescu lived in Milan since 1972 while Sayler established himself in Nuremberg since 1973. In Italy, Grigorescu lead to the extreme consequences his desire to express himself through black and white.The material elements of painting are fundamental: there cannot be a creative project which is separated from the knowledge of matter, from previously being aware of the effects of light, from the construction of space - surface, which remains dynamic even when we speak of the defined form of the square. These works place Grigorescu – in the Italian exhibition landscape – on the axis of the triad Manzoni – Castellani – Bonalumi.
In Nuremberg, Sayler will go beyond the rational horizon of Concrete Art to welcome new ideas and suggestions. Geometry and logic will be confronted with the theories of the case and will be reconsidered in relation to the environment so as to create a pictorial space able to interact directly with life. Sayler's poetics would gradually evolve towards combining basic elements originated in two related realities: on the one hand, the established rules, on the other, the 'verification of case' or – to explain better – of the limited possibility that the case might occur within a pre-established framework. The analogy which Sayler most often used to explain this concept was the one related to musical notes, which allow infinite compositional variations, starting from a small and finite number. (Marzia Ratti)

Nutiu chose to live in Timisoara and to follow with strong determination his personal resistance against Socialist Realism. His abstract works were born autonomously according to a genuine need for abstraction and expression of power and energy through the act of painting. The Romanian art historian Coriolan Babeti, who wrote about Nutiu’s solo exhibitions in the 70th called him „Pollock of the West Coast of Romanian Painting“.
Colour, movement, light, emotion doubled by his specific „elan vital“ always drove him forward. Nutiu continued to challenge himself as an artist, he wanted to develop, to expand -“ My belief was strictly connected to the idea that the perception of things is rather important for the creation act, but being limited, one has to appeal to the subconscious through experiment, challenge and transcendence. My informal was born from hard work and devotion.”
Assonances and contrasts in this exhibition, may open us to new interpretations and a better understanding of each of the three artists in relation to the Romanian post-War Abstractionism and their position in the international context. (Joana Grevers)

Dr. Marzia Ratti (b. 1955) is an Italian art critic and curator, director of CAMeC La Spezia.
Dr. Joana Grevers (b. 1957) is a Romanian-German curator and art historian, director of 418 Contemporary Art Gallery Bucharest.

8th of May - 31st of July 2014
Visiting hours:
Mon-Fri 11 AM - 7 PM
www.418gallery.com