Virgil Tănase

COMUNICAT DE PRESĂ

Marți, 29 noiembrie 2016, ora 12.00, Muzeul Național al Literaturii Române, în parteneriat cu Institutul de Istorie și Teorie Literară „G. Călinescu” al Academiei Române și Fundația Națională pentru Știință și Artă, organizează o dezbatere cu tema: Onirismul estetic.
Invitați: scriitorii Dumitru Țepeneag și Virgil Tănase.

La ora 13.00, va avea loc conferința cu titlul: Grupul oniric s-a născut în România lui Ceaușescu, susținută de Dumitru Țepeneag.

Evenimentele vor avea loc în Sala de Consiliu a Institutului „G. Călinescu”, Casa Academiei Române (Str. 13 septembrie nr. 13, sector 5)

***

Marți, 29 noiembrie 2016, ora 17.00, Muzeul Național al Literaturii Române organizează o lansare de carte a celor mai recente volume semnate de Virgil Tănase: Viața misterioasă și terifiantă a unui ucigaș anonim și Balul de la castelul bântuit, lucrări apărute la Editura Muzeul Literaturii Române.
Prezintă: acad. Eugen Simion, prof. Mircea Martin, membru corespondent al Academiei Române, și scriitorul Dumitru Țepeneag.

Parteneri media: Radio România Cultural, RFI, TV City, Observator Cultural, Contemporanul, AgenţiadeCarte.ro, publicația on-line Iqool.

Dumitru Țepeneag (n. 14 februarie 1937, București), scriitor stabilit la Paris, este membru marcant al Grupului Oniric, teoretician al onirismului literar românesc. I s-a retras cetățenia română printr-un decret prezidențial, în 1975, după care s-a stabilit la Paris, unde, pentru câtva timp, a fost unul dintre animatorii exilului literar românesc. După 1990, face naveta între Paris și București, unde desfășoară o intensă activitate publicistică și editorială.
Este unul dintre traducătorii cei mai importanți de limbă franceză. A tradus în limba română scriitori precum Alain Robbe-Grillet, Pinget, Albert Béguin, Jacques Derrida, Alexandre Kojève. Din română în franceză a tradus: Leonid Dimov, Daniel Turcea, Ion Mureșan, Marta Petreu, Emil Brumaru și Mircea Ivănescu.
Face parte din comitetul de redacție al revistei Po&sie. A publicat cronici în La Revue littéraire. În anul 2008 i se decernează Premiul Uniunii Latine pentru întreaga activitate literară.
Romane publicate: Arpièges, Le mot sablier. Cuvântul nisiparniță, roman bilingv; Roman de gare, Pigeon vole, Hotel Europa, Pont des Arts, Maramureș, La belle Roumaine, Camionul bulgar.
A publicat și un jurnal intitulat Un român la Paris, Cluj, Dacia, 1993, ediția definitivă, Cartea Românească, 2006.
Publicistică: Reîntoarcerea fiului la sânul mamei rătăcite, Călătorie neizbutită, Războiul literaturii nu s-a încheiat, Destin cu popești, Clepsidra răsturnată. Dialog cu Ion Simuț, Capitalism de cumetrie, Frappes chirurgicales.

Virgil Tănase este autor și regizor de teatru, distins, în Franța, cu titlul de ofițer al artelor și literelor, iar în România cu Premiul de literatură al Uniunii Latine, Premiul de dramaturgie al Academiei Române și Premiul Șerban Cioculescu al Muzeului Literaturii Române.
Virgil Tănase s-a născut în 1945 la Galați. După studii de litere la Universitatea din București și de regie de teatru la IATC, își susține doctoratul la Ecole de Hautes Etudes de la Paris cu o teză despre semiologia regiei de teatru. Opus fățiș autorităților statului totalitar român, i se cere să părăsească țara. În 1977, se stabilește la Paris unde publică numeroase române la editurile Gallimard, Flammarion, Hachette și Ramsey/de Cortanze, dintre care cităm Apocalypse d'un adolescent de bonne famille, L'amour, l'amour roman sentimental, Ils refleurissent les pommiers sauvages, La vie mystérieuse et terrifiante d'un tueur anonyme, Zoïa, le bal sur la goélette du pirate aveugle și Le bal autour du diamant magique.
Predă arta teatrală în diferite școli de teatru și Istoria artelor și spectacolului la Institutul internațional de Imagine și sunet. A pus în scenă aproximativ 30 de spectacole în Franța și România și a adaptat pentru scenă texte diverse de la Crimă și pedeapsă de Dostoievski Ia Povestirile deșucheate de Balzac și de la În căutarea timpului pierdut de Proust la Micul Prinț de Saint-Exupéry.
În ultimii ani a publicat la editura Gallimard biografiile unor personalități de seamă: Cehov, Dostoievski, Camus,Saint-Exupéry și sfântul Francisc.

COMUNICAT DE PRESĂ

Editura Muzeul Literaturii Române și Muzeul Național al Literaturii Române vă invită la evenimentul de lansare a celor mai recente volume semnate de scriitorul Virgil Tănase în limba română.

Marți, 6 octombrie 2015, ora 17:00, la Librăria Mihail Sadoveanu – Bld. Magheru, nr. 6-8, va avea loc evenimentul de lansare a volumelor Balurile. Balul de la carnavalul dogelui venețian și Evenția Mihăescu, tratatul dumneaei de călătorie exotică la ceasul nunții sale dintr-un secol revolut, romanț, ambele apărute în 2014 la Editura Muzeul Literaturii Române, și a volumelor Au înflorit iar vişinii şi merii și Balul de pe goeleta piratului orb, pregătite de editură pentru această toamnă. Evenimentul de lansare a celor 4 lucrări se va realiza în prezența autorului Virgil Tănase și cu participarea invitaților: Acad. prof. univ. dr. Eugen Simion, Prof. univ. dr. Lucian Chișu, Cercet. Bianca Burța-Cernat și Conf. univ. dr. Paul Cernat. Moderator: Conf. univ. dr. Ioan Cristescu, director MNLR.

Virgil Tănase s-a născut pe 16 iulie 1945 la Galaţi. A studiat filologia la Universitatea din Bucureşti şi, mai apoi, regia de teatru, la Institutul Caragiale. În 1976, i-a apărut primul roman, Portrait d'homme â la faux dans un paysage marin la Paris, unde s-a stabilit cu familia un an mai târziu. A protestat în dese rânduri împotriva regimului comunist, în special în timpul vizitei lui Nicolae Ceauşescu la Paris. După ce a publicat într-o revistă pariziană un amplu pamflet, intitulat „Ceauşescu I, rege comunist”, Securitatea a pus la cale un plan de asasinare a sa şi a lui Paul Goma. Povestea tentativei de asasinat face subiectul volumului de memorii Leapşa pe murite şi al filmului Afacerea Tănase, de Liviu Tofan, în regia lui Ionuţ Teianu. La Paris, continuă să publice romane, piese de teatru, cărţi biografice şi să regizeze piese de teatru. În 1987 a fost distins cu Ordinul Artelor şi Literelor din Franţa, în 1998 a primit Premiul pentru Dramaturgie al Academiei Române, iar în 2004, Premiul de Literatură al Uniunii Latine. Volumul Leapşa pe murite a fost distins în 2012 cu Premiul „Şerban Cioculescu” pentru memorialistică al Muzeului Naţional al Literaturii Române.

Fragmente din volumele scriitorului Virgil Tănase:

„Vedeţi dumneavoastră, moartea unui om, şi numai ea, este o catastrofă nu numai pentru cel care moare, dar şi pentru întreaga zămislire. Am convingerea că, prin această distrugere, firea pierde de fiecare dată ceva absolut unic. Îmi spun că, dacă într-adevăr omul este rotiţa unei maşinării perfecte, aceasta ar trebui să recupereze, după moarte, unicitatea fiecărui individ. În ceea ce mă priveşte, nu pot să-mi închipui că n-ar fi aşa – şi încep să cred în fantome, în strigoi, în vampiri şi în tot soiul de făpturi imateriale care, într-un anume fel, sunt pentru univers ceea ce sunt cromozomii pentru lumea vie: mesageri indestructibili, destinaţi să traverseze epocile şi formele, ca să ducă spre cine ştie ce liman depărtat mesajul cuiva care se slujeşte de noi, de specia noastră, ca de o sticlă aruncată-n mare… Da, bine, ştiu că un medic, altfel spus un om de ştiinţă, n-are voie să vorbească aşa! De altfel, nu rareori mi se-ntâmplă să bag de seamă că-n sinea mea pun la îndoială existenţa unei asemenea ceasornicării inteligente, mulţumindu-mă să presupun că viaţa noastră nu este decât un neîncetat efort de a ne sustrage din ordinea naturală, fiecare dintre noi constituindu-se om prin înverşunarea de-a fi unic, de neînlocuit, o individualitate ireductibilă.”
                      (din volumul Au înflorit iar vişinii şi merii)
 
„Îmi petrecusem, cu tata, destule vacanţe pe apă ca să ştiu cât e de primejdioasă, plină de hachiţe şi gâlcevitoare, lipindu-se de tine cu dulceaţa fiarelor gata să te sfâşie la cel mai mic semn de slăbiciune... Şi totuşi, numai ea, marea, ne dăruieşte, cu o generozitate pe care n-o ştirbesc nici căderea nopţii, nici furtunile, nici bruma, un orizont pe care nu-l poţi avea în clasă, unde privirea se izbeşte mereu de-o tablă neagră...!”
                      (din volumul Balul de pe goeleta piratului orb)