Arhetipuri sculpturale. Sculptura în lemn - expoziţie la MNAR

Opere din patrimoniul Galeriei Naţionale 1918 - 1999

Vernisaj: joi, 5 iulie 2012, ora 18.30
Durata: 6 iulie – 28 octombrie 2012
Locul: Muzeul Naţional de Artă al României, Calea Victoriei 49-53
Program de vizitare: miercuri – duminică,
11.00 - 19.00 (până la 30 septembrie)
10.00 - 18.00 (de la 1 octombrie)
Gratuit: prima miercuri din fiecare lună
Tarif: 8 lei întreg, 4 lei redus

Muzeul Naţional de Artă al României vă invită joi, 5 iulie, orele 18.30, la vernisajul expoziţiei Arhetipuri sculpturale. Sculptura în lemn, deschisă la parterul Galeriei Naţionale. Curatorul expoziţiei este Ana Zoe Pop, specialist în cadrul Secţiei de Artă Românească Modernă a muzeului și co-autor al catalogului, alături de reputatul istoric de artă Ioana Vlasiu.

Expoziţia cuprinde 75 de piese de sculptură în lemn din patrimoniul Galeriei Naţionale a MNAR, create în perioada 1918 - 1999 de 22 de artiști: Hans Mattis-Teutsch, Miliţa Petraşcu, Borgo Prund, Romul Ladea, Szervátiusz Eugen, Ion Vlasiu, Vida Geza, Constantin Arămescu, Kós András, Balogh Peter, Naum Corcescu, Ovidiu Maitec, Gabriela Manole Adoc, Ion Alin Gheorghiu, Mircea Ștefănescu, Alexandru Gheorghiţă, Gheorghe Iliescu-Călineşti, Rodica Popescu-Racotă, George Apostu, Laurenţiu Mihail, Constantin Popovici, Adrian Popovici.
Expoziţia se înscrie într-un demers de valorificare a unui fond muzeal mai puțin cunoscut, fiind inedită prin numărul mare de artiști selectați pentru a ilustra tema propusă.
Limitându-se la sculptura în lemn din colecţiile muzeului, expoziţia nu își propune o abordare exhaustivă a subiectului, ci mai degrabă o prezentare cronologică a unor repere semnificative din evoluţia acestei tehnici artistice, în viziunea sculptorilor din România, pe parcursul secolului al XX-lea.
Lucrările selectate ilustrează câteva modalităţi prin care sculptorii români s-au raportat la noţiunea modernistă de "fidelitate faţă de materie", impusă de Brâncuşi şi generaţia lui, folosind tehnica cioplirii în lemn și polisajul, care implică lucrul direct cu materialul sculptural și absența intermediarilor (elevi, ucenici, angajaţi etc.), precum și transferarea interesului de la obiectul reprezentării, la proprietăţile și specificitatea materiei prime – în cazul de faţă lemnul.

În expunere sunt prezenţi artiști interbelici, care oscilează între un modernism clasicizant și forme radicale ale modernităţii, alături de sculptorii afirmaţi la sfârșitul anilor ’60 şi în anii ’70, perioadă de generalizare şi diversificare a expresiei abstracte, când sculptura în lemn devine un fenomen major, fiind stimulată de apariţia şi proliferarea simpozioanelor de sculptură în aer liber.